La reabilitarea blocurilor pe banii statului stam mai rau ca orasul Bragadiru

Mos Gerila, primar la Iasi

Iasul, al doilea oras ca marime din tara dupa capitala, a ajuns coada cozii in programul de reabilitare termica a blocurilor. Prin acesta, 80% din pretul instalatiilor noi, termosistemului si termopanelor puse la bloc era platit de stat iar restul de locatari. In tot municipiul au fost reabilitate pina acum cu bani guvernamentali doar 15 blocuri, adica 1% din total. Pentru acestea, au fost obtinute doar 2,17 milioane lei, mai putin chiar decit orasul minier Petrila sau decit comuna ilfoveana Cornetu.

Iesenii, ajutati din plin si de dezinteresul municipalitatii, nu par a fi interesati de programul guvernamental de reabilitare termica a blocurilor. Si asta desi statul ar achita 80% din costul operatiunii, care include instalatii noi de incalzire, termosistem si timplarie completa de termopan in tot blocul.

Municipiul a primit fonduri infime anul trecut prin acest program. Cel mai mare municipiu din tara dupa Bucuresti este depasit la alocari de fonduri pina si de de orasele care nu au blocuri nici cit o strada a Iasului. Astfel se face ca localitatea Navodari din judetul Constanta, Petrila din judetul Hunedoara sau chiar Jilava din Ilfov au primit in 2009 mai multe fonduri de la Guvern pentru reabilitarea termica a locuintelor.

Conform, datelor publicate de Ministerul Dezvoltarii, Iasul a avut alocata in 2009 o suma de doar 2,17 milioane lei noi.

Sefii Primariei sustin ca au fost destule documentatii facute, dar asociatiile de proprietari nu au mers pina la capat cu programul guvernamental. De partea cealalta, reprezentantii asociatiilor sustin ca lipsa de informare si sumele mari ce trebuie suportate de proprietari au condus la aceasta situatie.

Bragadiru, mai tare ca Iasul

Programul guvernamental este pornit inca de la inceputul anului 2006. De atunci insa si pina acum la nivelul municipiului au fost reabilitate termic cu fonduri guvernamentale abia 15 blocuri.

Cele mai multe lucrari au fost facute chiar anul trecut. Municipiul a avut 11 blocuri in programul guvernamental, pentru care s-au alocat conform Ministerului Dezvoltarii aproape 2,2 milioane lei. Conform acelorasi date insa, alte localitati s-au descurcat mult mai bine.

Orase importante precum Cluj Napoca, Timisoara, Brasov, chiar Bacau sau Suceava au obtinut fonduri mult mai mari. Cluj Napoca a primit de aproape 13 ori mai multi bani, adica 28,5 milioane lei, in trimp ce la Timisoara au ajuns 12,2 milioane lei, la Brasov 14,6 milioane lei, la Bacau 8,3 milioane lei, iar la Suceava peste 2,8 milioane lei. Iasul nu se poate compara insa nici cu orase mult mai mici. La Navodari, un oras cu mai putin de 33.000 de locuitori, au ajuns 3,5 milioane lei pentru reabilitarea termica a blocurilor.

Si la Petrila, localitate cu doar 25.000 de locuitori, s-au alocat in 2009 aproape 2,6 milioane lei. Si o localitate cu doar 8.000 de locuitori, Bragadiru din Ilfov, a obtinut o suma de aproape 3,4 milioane lei. Tot in Ilfov, localitatea Cornetu, cu doar 5.000 de locuitori, a obtinut 4,5 milioane lei, iar exemplele pot continua.

"Pentru anul 2009 noi am solicitat de la Guvern aproximativ 4,7 milioane lei. Dupa licitatii, preturile au scazut si contributia guvernamentala a ajuns la 2,34 milioane lei, din care pina acum s-au facut plati de 1,83 milioane lei. Mai avem de achitat o serie de lucrari. Noi am trimis spre obtinerea finantarii doar blocurile pentru care asociatiile de proprietari au facut toti pasii solicitati de lege", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei.

"O problema este si slaba infomare a asociatiilor"

La nivelul municipiului exista inca in jur de 40 de proiecte facute pentru reabilitarea termica a blocurilor. Asociatiile s-ar fi retras insa din program in momentul in care trebuia sa se demareze licitatia de executie. "Initial si conditiile erau dificile. Era nevoie de acordul tuturor proprietarilor, in timp ce acum este de ajuns acordul majoritatii. Lucrarile se fac pentru tot blocul, iar cheltuielile se trec pe lista de la intretinere pentru toti proprietarii. Dupa ce a aparut aceasta modificare legislativa, am avut mai multe asociatii interesate", a completat Chirica.

Multe asociatii au renuntat insa la programul guvernamental din cauza preturilor anuntate de municipalitate in urma proiectelor tehnice. Aceste proiecte erau facute de firme specializate, desemnate de Primarie. "Cred ca o problema este reprezentata si de slaba infomare a asociatiilor de proprietari. Daca s-ar populariza mai bine avantajele reabilitarii termice, cred ca ar fi mai multi interesati de acest program. O alta problema este legata de costuri. Sintem intr-o zona saraca, iar sumele trimise catre asociatii au fost foarte mari. Am discutat cu directorul Mihai Chirica sa facem proiecte-tip, pentru blocurile din municipiu, astfel incit sa mai scada aceste cheltuieli", a precizat Dimitru Bucur, presedintele Grupului Asociatiilor de Proprietari. El a mai spus ca vor fi organizate intilniri pentru a incerca sa se extinda programul de reabilitare termica.

In aceasta perioada municipalitatea a contractat o firma care lucreaza la realizarea documentatiilor tehnice pentru reabilitarea termica a 39 de blocuri. "La acest moment, toate asociatiile sint de acord sa intre in program. Cred ca ar fi nevoie de aproximativ 10 milioane lei de la Guvern pentru aceste lucrari. Vom discuta si cu asociatiile celor 40 de blocuri pentru care avem documentatii. Poate doresc sa intre acum in program. Avem solicitari de la inca 90 de blocuri, la care vom face documetantia dupa ce vom termina cu cele 39 aflate in lucru", a completat Chirica.

Programul guvernamental presupune impartirea cheltuielilor legate de reabilitarea termica Astfel, Guvernul achita 50% din valoarea locrarilor, Consiliul Local inca 30%, iar proprietarii doar 20%. Avantajele reabilitarii ar fi insa extrem de importante cu legatura directa cu bugetul fiecarei familii. Cheltuielile la intretinere, legate de incalzirea locuintei, ar urma sa scada chiar si cu 30%.