„SECU”, TRANSA II: Hoban, Badea, Stanciu

Toti trei sint inscrisi in registrul gasit in decembrie 1989 in Casa Patrata, in biroul prim-secretarei Iasului, Maria Ghitulica. In registru sint consemnate numele persoanelor de sprijin, locul de munca, data racolarii si, dupa caz, data la care cei in cauza au incetat colaborarea. Dintre acestia, doar Nicolae Badea recunoaste ca a colaborat cu serviciul secret care a cultivat teroarea in timpul regimului comunist. Ioan Holban si Anghel Stanciu neaga ca ar fi avut de-a face cu securistii sau ca ar fi intocmit rapoarte catre Securitate.
Holban: „E lipsit de buna crestere sa intrebi pe cineva daca a fost sau nu securist“
Critic literar, fost director al Teatrului National „Vasile Alecsandri“, din 1995 pina acum citeva luni, aflat acum la conducerea Teatrului „Luceafarul“, Holban figureaza ca „persoana de sprijin“ a fostei Securitati in perioada cind lucra ca filolog la Institutul de Lingvistica „Al. Phillipide“. Pe listele persoanelor de sprijin ale fostei Securitati si a persoanelor in verificari, gasita in biroul prim-secretarei Iasului, Maria Ghitulica, la capitolul „persoane de sprijin“, la litera „H“, se afla mentionat „Holban Ioan, filolog, Institutul de Lingvistica Iasi“. Potrivit CV-ului, Holban a fost angajat al Institutului din 1980 pina in 1990. In documentul amintit este precizata si data la care Ioan Holban a devenit persoana de sprijin: 7.02.1986. Cu toate acestea, Ioan Holban neaga categoric ca ar fi avut vreo colaborare cu Securitatea. „E lipsit de buna crestere sa intrebi pe cineva daca a fost sau nu securist. E o situatie penibila si grotesca. Eu nu am colaborat cu Securitatea, nu am avut nimic de-a face cu aceste aspecte. Nici nu aveam de ce. Nu am calatorit niciodata in strainatate, nu am lucrat cu straini, ca sa fiu in vizorul Securitatii“, a negat cu vehementa Ioan Holban faptul ca ar fi colaborat in vreun fel cu fosta Securitate. Holban spune ca „nu crede in liste produse peste noapte, facute de cine stie cine“. „Singura institutie abilitata sa afirme daca am fost sau nu colaborator al Securitatii este CNSAS-ul. Iar eu stiu ca nu am dosar“, a spus Ioan Holban, amintind ca, in urma cu doi ani, la alegerile filialei Iasi a Uniunii Scritorilor, membrii consiliului de conducere au cerut CNSAS sa le fie facute publice dosarele, daca acestea exista. „Nimeni nu a trimis nici un raspuns“, a completat Holban, non-raspunsul fiind pentru el garantia ca nu a avut dosar la Securitate. CNSAS ofera informatii daca o anumita persoana a facut sau nu „politie politica“, un termen destul de vag si controversat. De altfel, Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean, a fost verificat de catre CNSAS la instalarea in functie si i s-a raspuns ca nu sint dovezi care sa ateste ca ar fi facut politie politica. Flaiser a fost insa si el persoana de sprijin a Securitatii, recunoscind chiar el ca a colaborat cu Securitatea, intocmind rapoarte ce tineau de activitatea profesionala. Ca si Lucian Flaiser, Ioan Holban figureaza ca persoana de sprijin a Securitatii. Directorul de la Teatrul „Luceafarul“ neaga insa ca ar fi colaborat in vreun fel cu temutul serviciu secret din timpul regimului comunist.
Badea: „Nu eram remunerat pentru ceea ce faceam“
Rectorul Universitatii Tehnice „Gh. Asachi“, prof.dr. Nicolae Badea, se afla si el pe lista persoanelor de sprijin ale Securitatii. De altfel, rectorul iesean a recunoscut ieri ca in timpul regimului comunist a avut contact permanent cu ofiterii Securitatii, rolul lui fiind acela de a furniza note informative privind activitatea studentilor straini care frecventau cursurile Universitatii. „Da, pot sa spun ca am colaborat cu Securitatea. Am fost director educativ si ii aveam in grija pe studentii straini care aveau bursa si erau cazati in caminele universitatii. Existau suspiciuni de trafic de arme, consum de droguri sau contraspionaj industrial in ceea ce ii privea pe acesti studenti. Mie mi se cerea sa dau informatii despre comportamentul si activitatea acestor studenti, atit cit stiam, si bineinteles ca le furnizam aceste informatii. Dar nu consider asta drept politie politica“, ne-a declarat aseara rectorul Badea. Rapoartele privind activitatea studentilor straini nu au fost singurele pe care rectorul Badea le-a completat pentru Securitate. Colegii lui au fost si ei subiectul unor astfel de note informative. Rectorul sustine insa ca de fapt si-a ajutat colegii prin rapoartele pe care le completa. „Cind pleca un coleg in strainatate, mi se cerea sa scriu ce parere am de spre el, daca este o persoana de incredere. Insa, de fiecare data, nu am scris decit de bine. Stiam ce greu se acceptau aceste plecari“, a mai precizat Nicolae Badea. Nu numai ca nu neaga ceea ce pentru cei mai multi politicieni romani a devenit un stigmat politic, dar rectorul iesean admite ca a recurs la aceste fapte de bunavoie, fara a fi obligat sau amenintat intr-un fel de ofiteri. Acorda note informative despre studenti fara a fi platit de Securitate, considerind-o mai degraba ca o datorie fata de patrie. „Nu am facut rau nimanui. Nu am fost niciodata platit pentru a da aceste informatii. In ceea ce ma priveste, chiar am constiinta curata“, ne-a declarat rectorul Badea.
Intrebat cum isi explica faptul ca numele sau apare pe lista persoanelor de sprijin, rectorul Badea neaga vehement o colaborare la asemenea nivel cu Securitatea. „Chiar nu stiu ce e cu lista aceasta. 100% va spun ca nu am ce cauta pe o astfel de lista. Nu am incheiat nici un angajament cu Securitatea. Am dat note informative doar despre studenti“, a mai spus rectorul Nicolae Badea.
Anghel Stanciu: „O minciuna sfruntata“
Excesul de sinceritate al rectorului iesean a avut repercusiuni grave si pentru fostul sau coleg, actualul deputat PSD (ex-PRM) Anghel Stanciu, despre care Badea a declarat ca a desfasurat aceeasi activitate ca si el. Rectorul Universitatii Tehnice a sustinut ieri ca toti directorii de camine studentesti de la UTI, printre care si Anghel Stanciu, au avut legaturi cu Securitatea. „El a fost ani de zile responsabil pentru studentii straini cazati in caminul T7. Avea aceleasi indatoriri ca si mine. Toti vorbeam intre noi si recunoastem lucrul acesta. Faceam tot felul de politici impreuna“, a declarat ieri Badea pentru agentia de stiri „Mediafax“, referindu-se la Anghel Stanciu. Declaratiile rectorului iesean au fost insa negate vehement de catre parlamentarul iesean. Mai mult, acesta ameninta chiar cu chemarea lui in justitie. „Regret afirmatiile domnului rector. Sint total nefondate. E o minciuna sfruntata. Ma vad nevoit in aceasta situatie sa il dau in judecata pe domnul rector, cu tot respectul fata de persoana sa. Eu nu am colaborat cu Securitatea, nu am avut nici o legatura cu acest organism si nu am facut politie politica“, ne-a declarat Anghel Stanciu. Contactat aseara, rectorul Nicolae Badea si-a nuantat insa declaratia. „E adevarat ca ne intilneam toti colegii care supravegheau caminele si mai faceam schimb de informatii. Printre ei era intr-adevar si domnul Anghel Stanciu. E posibil ca toti sa fi avut astfel de legaturi cu Securitatea, dar nu pot sa spun nimic sigur. Nu stiu, trageti dumneavoastra concluziile“, ne-a declarat rectorul Badea. Numele lui Anghel Stanciu apare si in lista gasita in biroul Mariei Ghitulica, amintita la inceput, insa pe o pagina in care nu se specifica daca cei mentionati sint persoane de sprijin sau persoane in verificari.
Badea il acuza si pe ministrul Hardau de colaborare cu Securitatea
Si ministrul Educatiei, Mihail Hardau, a fost ieri acuzat de rectorul Nicolae Badea ca a colaborat cu Securitatea. Potrivit agentiiei Mediafax, dupa ce a recunoscut ieri ca a colaborat cu Securitatea, Badea a spus ca acelasi lucru l-a facut si ministrul Educatiei, Mihail Hardau, in calitate de director educativ de camin la acea vreme. Ca detinator al acestei functii, relatiile cu Securitatea erau obligatorii, declara Badea. „In situatia mea mai sint inca 20-23 de fosti directori educativi de camine, care ocupa acum diferite functii in cadrul universitati”, a mai spus Nicolae Badea. In replica, Mihail Hardau a declarat ca e adevarat ca Securitatea a incercat sa-l racoleze in repetate rinduri pentru a deveni spion extern, insa a subliniat ca el nu a acceptat niciodata aceasta propunere.
Ce inseamna „persoana de sprijin“
Prin «persoana de sprijin» se intelege un colaborator care ajuta Securitatea in „activitatea“ de politie politica. In legea pentru deconspirarea Securitatii se precizeaza ca „prin politie politica se intelege toate acele activitati ale securitatii statului sau ale altor structuri si institutii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea si mentinerea puterii totalitar-comuniste, precum si suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului“. Persoanele de sprijin ajutau politia politica in identificarea posibililor informatori, ofereau piste pentru a-si duce la indeplinire obiectivele. „Singura categorie a celor care au ajutat politia politica este cea de colaborator. Inainte de 1989 erau mai multe nuante ale termenului actual de colaborator. Persoana de sprijin era una dintre aceste nuante. Furniza informatii si sprijinea organele de politie politica. Persoanele de sprijin se considerau patrioti, faceau turnatorii din motive de patriotism. Demersul patriotic le dadea o justificare. Era un colaborator, dar cu alte cuvinte“, a explicat Corneliu Turianu, membru CNSAS. In registrul amintit sint peste o suta de nume la rubrica „persoane in verificari“. Acestea erau urmarite de securitate cu scopul de a le propune sa devina persoane de sprijin. Unele nume apar la ambele categorii, dar la date diferite, mai intii persoane in verificari si apoi persoane de sprijin. Marturii facute publice in ultima vreme spun ca multe persoane in verificari au refuzat colaborarea, iar la altele Securitatea a renuntat sa le propuna acest lucru. Multi dintre ei au fost insa racolati.