AMBRO, cap de serie la poluarea apei si atmosferei

Seful Inspectoratului de Protectie a Mediului Suceava, Iluta Cocris, ne-a declarat ieri ca in judetul Suceava exista mai multe zone care trebuie considerate ca fiind critice, in ceea ce priveste impactul pe care l-ar putea avea asupra mediului si asupra carora ar trebui indreptata atentia, pentru a se evita producerea eventualelor accidente ecologice. Astfel, sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane, riul Suceava reprezinta o zona critica, din cauza eficientei scazute a statiei de epurare municipale, dar si, in mare masura, din cauza apelor uzate, puternic impurificate, ale SC AMBRO SA Suceava. Aceste motive au determinat ca, in anul 2001, in aval de municipiul Suceava, pe un tronson de circa 3 km, apa riului sa se incadreze in categoria a III-a de calitate la anumiti indicatori. Conform informatiilor primite de la Inspectoratul de Protectie a Mediului Suceava, SC AMBRO SA perturba functionarea treptei biologice a statiei municipale, indeosebi in situatii de avarii, cind incarcarile mari cu poluanti specifici, substante organice, sulfuri, fenoli, duc la perturbari in procesul de epurare biologica. In acelasi timp, apa riului este afectata si de deversarea de ape brute menajere, ca urmare a nefinalizarii lucrarilor la conducta de subtraversare a riului Suceava, precum si de scurgerile de ape impurificate din depozitul de deseuri menajere al municipiului Suceava, amplasat pe malul drept al riului, fara a avea realizate masurile de protectie necesare. Calitatea apei de pe acest tronson este afectata si de incarcarea apelor cu substante organice, sulfuri, fenoli, si compusi organici specifici apelor uzate ale SC AMBRO SA. Ca urmare a deversarii de ape uzate insuficient epurate de statia municipala, pe riul Suceava s-au produs 3 poluari accidentale cu impact major in cursul anului 2001, in perioada de vara, care au determinat aparitia mai multor cazuri de mortalitate piscicola.
In ceea ce priveste calitatea apelor subterane, inspectorul sef al IPM Suceava a declarat ca pinza freatica din zona industriala a municipiului Suceava, in incinta SC AMBRO SA Suceava, SC FAMOS SA Suceava precum si a statiei de epurare Suceava, este poluata ca urmare a activitatii anterioare si prezente a SC AMBRO SA, cu poluanti specifici tehnologiei de fabricare a celulozei si hirtiei, dar si din cauza depozitarii namolurilor si slamurilor. Iluta Cocris ne-a declarat ca: "Poluarea apelor subterane se datoreaza atit neetanseitatilor de pe retelele de canalizare din incinta SC AMBRO SA, cit si neetanseizarii haldelor de namol organic si slam mineral ale acestei societati. Pentru remedierea acestei situatii, in anul 2001 s-a construit un bazin pentru colectarea izvoarelor dintr-o zona a haldei de slam mineral, care anterior se scurgea in riul Suceava, urmind ca in acest an sa se continue colectarea acestora din celelalte zone ale haldei. De asemenea, in conformitate cu prevederile programului de conformare a SC AMBRO SA Suceava, in cursul anului 2001 s-a finalizat modernizarea si ecologizarea gospodariei de sulfat de aluminiu, pentru eliminarea poluarii solului si pinzei freatice cu sulfati".
Sub aspectul poluarii solurilor, cel mai mare pericol il reprezinta Exploatarea Miniera Calimani
Iluta Cocris ne-a declarat ca unele din cele mai mari probleme in ceea ce priveste mediul au aparut in urma sistarii activitatii la unele exploatari miniere de pe raza judetului, cel mai concludent exemplu fiind acela al Exploatarii Miniere Calimani. Aceasta a desfasurat o activitate de exploatare a zacamintului de sulf, atit din subteran cit si din cariera, precum si de preparare a sulfului tehnic, in perioada 1970-1997. Cu toate acestea, sistarea activitatii in acest perimetru minier, cu disparitia unor surse de poluare, cum ar fi Uzina de preparare, conductele de hidrotransport a sterilului, nu a insemnat si disparitia efectelor acestora. Potrivit raportului IPM Suceava, poluarea factorilor de mediu in zona Calimani continua si in prezent, intr-o forma diminuata, din cauza noxelor degajate prin oxidarea rocilor cu sulf de pe o suprafata de peste 240 hectare de teren descoperit, dar si a prezentei haldelor de steril si a iazului de decantare, care ocupa o suprafata de peste 100 hectare. Iluta Cocris a explicat ca: "La aceste suprafete mari de sol degradat se mai adauga si cele afectate anterior de scurgerile accidentale de steril uzinal, provenite de la defectiuni ale retelei de hidrotransport a sterilului la iazul de decantare Dumitrelu. De asemenea, neinceperea, pina la finele anului 2001, a unor lucrari de stabilizare – reconstructie ecologica in aceasta zona, a condus la extinderea arealului afectat, a ecosistemului terestru distrus prin degradarea alarmanta a intregului sector minier. In acelasi timp, ploile abundente au cauzat antrenarea de sulf tehnic degradat de pe platforma industriala a uzinei de preparare pe versantii naturali si ai haldelor de steril, precum si destabilizarea treptelor din cariera si antrenarea de catre apele meteorice de material din haldele de steril, pe solul din exteriorul suprafetei lor initiale de influenta". El a mai precizat ca, de la inchiderea acestei exploatari miniere, au existat mai multe incercari de reconstructie ecologica a zonei Calimani, o prima incercare in acest sens efectuindu-se chiar din anul 1997, cind s-a intocmit de catre SC ICPM SA Baia Mare documentatia de sistare a activitatii miniere. Atunci, printr-o hotarire de Guvern, s-a aprobat inchiderea perimetrului, cu alocarea sumei de 34 milioane de lei pentru elaborarea proiectului tehnic cu lucrarile de reconstructie ecologica necesare. Cu toate acestea, in anul 1999, Ministerul Industriei si Resurselor Bucuresti a sistat elaborarea Proiectului tehnic si a dispus intocmirea unei noi documentatii, mai complexe. In prezent, este in curs de finalizare de catre SC I.C.P.M. SA Baia Mare, documentatia tehnica cu lucrari de reconstructie ecologica pentru cariera propriu-zisa, haldele de steril, platforma industriala, utilitati, zone afectate de scurgeri accidentale de steril, preconizindu-se demararea acestor lucrari, dupa obtinerea tuturor avizelor legale, in vara anului 2002, suma alocata fiind de aproximativ 300 miliarde de lei, lucrarile fiind esalonate pe parcursul a 4 ani.
Tot in ceea ce priveste calitatea solurilor de pe raza judetului Suceava, Iluta Cocris a mai precizat ca desi a trecut mai mult de un an de la producerea accidentului ecologic de pe platforma METADET Falticeni, aceasta zona prezinta risc pentru mediul inconjurator, concentratiile de acetoncianhidrina fiind in continuare destul de ridicate. Astfel, determinarile la probele de sol prelevate din diverse zone pe care erau vizibile urmele scurgerilor de acetoncianhidrina, au indicat prezenta cianurilor in concentratii ce depasesc, in diverse grade, pragul de interventie pentru folosinte sensibile. In aceasta zona concentratia determinata in stratul de sol de 0 -5 cm era de 19,4 ori mai mare decit pragul de interventie, in timp ce, in stratul de 5-30 cm, acest prag a fost depasit de 7 ori. "Trebuie precizat, insa, ca in solul recoltat de pe malul riului somuz, din apropierea locului unde s-a produs accidentul, pina la adincimea de 30 cm pe care s-au prelevat probe, atit la inceputul anului cit si la finele acestuia, nu s-au evidentiat concentratii de cianuri peste valorile normale in sol", a mai spus Cocris.
SC AMBRO SA Suceava, cap de serie si in ceea ce priveste poluare atmosferei
Un ultim aspect in ceea ce priveste zonele critice ale mediului din judetul nostru il constituie poluarea atmosferei, si aici SC AMBRO SA detinind monopolul. In urma procesului de fabricare a celulozei si hirtiei, prin procedeul sulfat, folosit de catre SC AMBRO SA, municipiul Suceava a fost poluat si in anul 2001 cu mercaptani, poluant specific acestei tehnologii. Cu toate acestea, lucrarile de retehnologizare si modernizare a fluxului tehnologic, realizate in mare parte in anul 2000, au condus la ameliorarea calitatii aerului, prin reducerea, in anul 2001, a maximelor concentratiilor zilnice de mercaptani. Dar, cresterea economica din ultimul an a SC AMBRO SA Suceava a determinat prezenta de mercaptani in concentratii mici, care, insa, depasesc concentratiile maxime admise de normele legale, avind insa frecventa mai mare fata de anii anteriori. (Dan COMAN)