Un elev cu sase masini

Pe mine ma stie toata tara asta, toti directorii de firme ma stie, ca fac afaceri cu ei. Am o firma de materiale de constructii. Vrei vila? Eu ii aduc tot ce-ti trebuie", spune Dragos, care a intrat in afaceri imediat dupa Revolutie. Acum, marturiseste el, averea lui este prea mare ca sa poata fi contabilizata. „Citi bani am? Multi, doamna! Nu am stat sa-i numar. N-am ce face altceva?!", o da cotita elevul de la Hirlau cind il intrebi cum face ca are atit de multi bani, desi nu a invatat carte multa. Impreuna cu cei patru copii ai sai, dintre care cel mai mare de 19 ani, Dragos Stanescu locuieste intr-un „palat" din apropierea Hirlaului. „La caldarari", cum i se spune in zona. O casa frumoasa si sase masini in curte sint averea lui. Dintre masini, cel mai mult se lauda cu un Audi A6 si un Volkswagen Touareg, care fiecare valoreaza citeva zeci de mii de euro. „Audi A6 l-am luat anul trecut si am dat 2 miliarde pe el", spune Dragos Stanescu despre masina sa. Volkswagen Tuareg ajunge la vreo 45.000 de euro. In lei, 1,5 miliarde. Este acelasi model de masina pe care Guvernul l-a achizitionat de curind pentru Prefecturile din tara. Despre celelalte patru masini din garaj, Dragos nu povesteste nimic, pe semne ca acestea doua sint preferatele lui. Ieri, elevul a venit la scoala cu Audi A6. Si-a parcat masina in curtea scolii „Petru Rares„, la care invata. De culoare rosu, masina nu avea cum sa nu-ti ia ochii. Pina si sefii ISJ, Camelia Gavrila, Nelu Tudorache si Elvira Rotundu, prezenti la ieri la Hirlau la o conferinta de prezentare a programului „A doua sansa", se uitau curiosi spre masina lui Dragos. Pe parbrizul masinii, elevul are la vedere un permis de liber acces, de la Parlamentul Romaniei. „Nu am nici o functie la Parlament. Masina avea permisul de cind am cumparat-o. Eu pot sa parchez oriunde daca vreau. Chiar si la Parlament", spune Dragos. Pentru toate cele sase masini, Dragos Stanescu are chiar si sofer. Este roman si munceste de ani de zile pentru el. „Este omul meu de incredere. Peste tot unde ma duc, il iau cu mine. Dar daca o sa invat si eu opt clase, imi iau permis de conducere", marturiseste Dragos, care face abia clasa a IV-a. Si pentru ca are bani, Dragos vrea sa-i urmeze exemplul lui Gigi Becali. Sa fie la fel de generos ca acesta. Astfel ca daca e vorba sa ajute scoala cu bani, o face cu placere. „Ne-a promis ca ne face pom de Craciun", povesteste Marieta Musei, invatatoarea lui Dragos Stanescu. „Daca e vorba de sponsorizari, sa-mi ceara cineva si eu dau. Acum, am sa pun deocamdata toate globuletele in bradul de la intrarea in scoala", promite elevul de 36 de ani, care spera ca exemplul sau sa fie urmat de cit mai multi rromi. „Acum, de cind cu intrarea asta in UE, ne vin foarte multi bani. Si noi trebuie sa profitam de asta. Sa facem si noi carte, sa ne educam", spune Dragos.

Fac scoala pentru carnet de conducere

In Hirlau, la Scoala „Petru Rares„ sint scolarizati 19 elevi prin programul „A doua sansa". Au intre 12 si 36 de ani si fac parte din comunitatea de rromi din Hirlau. Aproape toti elevii din proiect poarta numele Stanescu si nu au nici o fata in clasa. „De ce nu aveti fete? Nu le lasati la scoala, nu?", i-a intrebat ieri pe elevii rromi de la „Petru Rares„ Camelia Gavrila, sefa ISJ. „Nu-i adevarat. Noi le lasam sa faca carte. Ele nu vor", ii raspunde unul dintre rromi. Dintre cei 19 cursanti, sase sint in clasa I, alti sase in clasa a II-a, doi fac abia clasa a III-a si alti cinci invata in clasa a IV-a. De ce s-au apucat de scoala? Dintr-un motiv cit se poate de pragmatic. Vor carnet de conducere si trebuie sa faca scoala primara. „Nu de drag venim la scoala. Vrem carnet si ne trebuie scoala", spune Ionel Stanescu, de 24 de ani, care marturiseste ca are in curte un Renault Megane. „Eu stiu sa conduc masina de la 13 ani. Dar nu am carnet si ma plimb cu ea numai pe ulita", povesteste Ionel. Invatatoarea elevilor, Marieta Musei,  marturiseste ca de cind preda in programul „A doua sansa" a fost nevoita sa inventeze noi metode pedagogice. „Nu vor sta niciodata la o lectie despre substantiv, de exemplu. Ma intreaba la ce le foloseste daca invata asta. Asa ca le spun povesti, si ca din intimplare le spun ca anumite cuvinte se numesc substantive sau verbe", povesteste invatatoarea. Aceasta mai spune ca rromilor le place sa auda la ore povesti, legende istorice sau orice tine de traditii. „La matematica e mai greu. Se pricep la adunare si inmultire foarte bine, dar cind vine vorba de scaderi si impartiri, deja incep sa aiba probleme", povesteste rizind invatatoarea Marieta Musei, care si la matematica a gasit o noua metoda de impartire. „Unul dintre elevi, ca sa imparta 30 la 5, de exemplu, a adunat de cinci ori sase, ca sa-i dea rezultatul", povesteste Marieta Musei inventiva metoda de a imparti a elevilor rromi, aflati in al doilea an in programul „A doua sansa", finantat de UE.