VIATA LA MINUS 25%

Reducerea salariala a adus nori negri in administratie. Salariile pe luna iulie s-au impartit la Primarie luni, 9 august. Rind pe rind, angajatii municipalitatii au primit noile hirtii in care le este mentionat salariul. Un numar de opt angajati au avut supriza de a ridica sub 500 lei net pentru o luna de munca. Multi dintre ei sint tineri si au studii superioare. Reducerea de 25% i-a adus la limita minima stabilita de lege, 600 lei brut. Si alesii locali au fost afectati de masurile de austeritate impuse de Guvern. Un viceprimar al Iasului a luat 2.880 lei net pe luna iulie.
Reducerile salariale au trecut de la nivel de discutie direct in conturile bugetarilor. „Cel mai mic salariu din Primarie este de 453 lei lei net. Media, pe institutie, a ajuns la 850 lei net. Media a fost calculata la un numar de aproximativ 700 de angajati aflati in plata", a declarat Sebastian Buraga, purtatorul de cuvint al Primariei.

Il regreta pe Ceausescu

Conform calculelor prezentate de municipalitate, exista angajati cu studii superioare care cistiga in jur de 22 lei pe zi, adica bani cit doua pachete de tigari. Atit primeste lunar un inspector asistent din Primarie. In functie de vechime si examenele pentru inaintarea in grad, salariul lunar poate sa creasca. „Nici pe timpul lui Ceausescu nu era asa, cind salariul era 700 de lei. Macar atunci aveai cu ce sa traiesti", a declarat o functionara de la Primarie. Un procent de 60% din salariatii din Palatul Roznovanu vor ridica de la casierii mai putin de 700 lei net pe luna. „Nu imi mai ajunge tot salariul sa imi platesc ratele si utilitatile. Cind te mai gindesti ca vine si iarna, nici nu stii ce sa mai faci", a precizat un alt angajat din Primarie. Angajatii de aici sint platiti acum in functie de o grila de salarizare aprobata in 2008. Pe aceasta grila, cel mai mare salariu care poate fi acordat unui functionar public al municipalitatii este de 1.624 lei brut. La aceasta suma se poate adauga o indemnizatie de conducere de maximum 55%, in cazul directorilor generali, inca 25% pentru o vechime in munca mai mare de 20 de ani si 10% sporul de antena. In total rezulta o suma de aproximativ 3.200 lei brut. De aici se scade procentul de 25%, dar si darile la stat. Suma finala, neta, este de sub 1.700 lei. Aceasta suma poate fi obtinuta de maximum doua persoane, in functie de vechimea in munca. „La Directia de Programe si Servicii pentru Comunitate salariul mediu este de 750 lei/luna, iar cel mai mic salariu este de 656 lei/luna. Oamenii au rate, au chirii de 400 lei, trebuie sa plateasca si intretinerea, cu ce bani mai ramin? Si la directie avem oameni cu doua facultati, cu studii postuniversitare, oameni care vor gestiona proiecte europene de zeci de milioane de euro. In total sint 12 angajati care gestioneaza 23 de proiecte. Nu au telefoane de la Primarie, nu mai iau bani din proiecte", a precizat Cosmin Coman, seful Directiei de Programe si Servicii pentru Comunitate.
In medie, veniturile salariatilor din Palatul Roznovanu au scazut cu o treime fata de anul 2009. Pe linga diminuarea de 25% care se aplica de la 1 iulie, salariatii au pierdut din primavara si drepturile conferite de contractul colectiv de munca. Pe baza acestuia se puteau da bani pentru o masa calda, bani pentru concediu, bani pentru haine si diverse ajutoare financiare. Singurele suplimente la salariu care se mai pot acorda la Primarie sint stimulentele. Acestea se acorda insa doar celor de la Directia Economica. Si primarul are la dispozitie un procent din acest fond, pe care il acorda lunar.

–––

Profesorii Raduianu, sot si sotie, vor munci doar pentru banca

Din septembrie, cind vor trebui sa traiasca din salariul diminuat cu 25%, profesorii vor trebui sa se gindeasca serios la un job part-time, fiindca multi nu vor mai reusi sa faca fata cheltuielilor curente. Daniel Raduianu si sotia acestuia, ambii cu vechime in invatamint si cu grade didactice, vor munci din acest an scolar doar ca sa isi achite rata de la banca. In februarie 2008, au luat un credit ipotecar, pentru care trebuie sa plateasca o rata lunara de 470 de euro, adica aproximativ 2.000 de lei. Practic, aproape tot salariul lor. El este in invatamint de noua ani, iar in prezent este profesor titular de geografie la Scoala Normala „V. Lupu". Are gradul didactic II si de anul trecut ia gradatie de merit. Cu tot cu aceasta, dupa diminuarea cu 25% a salariului va lua in mina numai 900 de lei fata de 1.200 lei cit ridica inainte de decizia Guvernului. Sotia lui, care este profesor titular la Scoala „Ion Ghica" din Iasi, lucreaza in invatamint de 14 ani, are gradul didactic I si ia, de asemenea, gradatie de merit. In urma diminuarii, va avea un salariu de 1.270 de lei. Inainte de reducere avea 1.700 lei. Daca nu ar fi fost rata de la banca, sotii Raduianu spun ca s-ar fi descurcat fara probleme. „Daca n-ar fi rata, ne-ar fi ajuns pentru utilitati, mincare si alte cheltuieli, dar asa e absolut necesar sa imi caut un job part-time. O sa ne orientam temporar catre locuri de munca in strainatate", a afirmat, descumpanit, Daniel Raduianu. In urma unei intelegeri pe care au incheiat-o in disperare cu banca, timp de cinci ani rata lunara le va fi scazuta. Cu o suma ce pare insa ridicola: 20 de euro, de la 470 la 450 de euro. Suma va fi in continuare foarte mare, iar ca sa se poata descurca s-au gindit la o prima portita. Din toamna, vor sa inchirieze o camera din apartamentul pentru care au de platit rate ani buni.

Job-ul de profesor, un hobby costisitor

Ana Toma, profesor titular de matematica la Scoala din Liteni (Belcesti), va cistiga cit sa isi plateasca chiria, fiind de loc din Babadag, judetul Tulcea. A resimtit deja reducerea cu 25% atunci cind si-a incasat indemnizatia de concediu, dar, odata cu inceperea anului scolar, ii va fi si mai greu, fiindca va da peste 200 de lei pe naveta. „Din ce calcule am facut eu, voi ramine cu 550 de lei, insa pentru ca la sfirsitul lunii voi sustine examen pentru gradul II, urmeaza sa mi se mareasca, dar cred ca va fi o crestere nesemnificativa", a precizat Ana Toma. Recunoaste ca, pentru a se descurca, inca o mai sprijina parintii. „Parintii ma ajuta sa platesc chiria si abonamentul la telefon. Prietenul meu imi spune ca mi-am ales un hobby costisitor", a afirmat profesoara. E constienta ca nu are nici o motivatie financiara ca sa ramina in sistem, insa ii place ceea ce face. „Stiu ca o casiera de la un supermarket ia in jur de 1.200 de lei pe luna si nu are neaparat studii superioare. Chiar daca salariul e mic, ma incapatinez sa ramin la catedra, fiindca imi place ceea ce fac. Stiti cum e cind, dupa vacanta, te ia un copil de mina si iti spune ca i-a fost dor de tine?", ne intreaba profesoara. Nu se poate intretine singura din salariu, dar, avind in vedere ca in acest an scolar vor fi reduse 447 de posturi, crede ca important e sa isi pastreze locul de munca. „Eu sper sa ramin in sistem, iar din ianuarie-februarie sa am un salariu cit de cit acceptabil", a spus profesoara.
Dana Vana este profesor de biologie la Scoala din Liteni si din toamna va cistiga tot cit sa isi plateasca chiria, fiind de loc din Calarasi. Din septembrie, va incasa putin peste 700 de lei, din care va plati 220 de lei pe naveta. La fel ca si colega ei, inca mai apeleaza la sprijinul parintilor pentru a face fata cheltuielilor. Pentru ca in ultimii patru ani, de cind e in invatamint, nu au fost scoase posturi permanente la concurs, lucreaza ca profesor suplinitor. „In fiecare an am luat nota ca sa ma pot titulariza, dar nu au fost posturi. Nu stiu pentru cit timp pot sa mai dau in fiecare an examen, cu toate ca ma ajuta sa am conexiuni recente in ceea ce priveste materia", a precizat Dana Vana. Cu toate ca situatia din invatamintul romanesc incepe sa fie tot mai critica, nu se gindeste sa plece din tara, deoarece considera ca elevii ieseni au nevoie de profesori buni. Citi gindesc insa asa, in conditiile noilor salarii?

––-

CJ nu stie ce sa faca cu banii economisiti dupa reducerea salariilor

Consilierii judeteni au fost convocati pentru o sedinta extraordinara. La finalul saptaminii, vineri dimineata, alesii judeteni vor primi spre analiza noile organigrame ale Consiliului Judetean si ale unitatilor din subordine. „Problematica ce va fi discutata se refera la noile organigrame si la rectificarile de buget care decurg din modificarile aduse", a precizat presedintele CJ, Constantin Simirad. Practic, 25% din fondul de salarii al CJ ar trebui sa fie redistribuit, odata cu reducerea salariilor. Acest lucru nu se va intimpla insa, intrucit nu au aparut normativele care sa spuna exact ce trebuie sa se intimple cu aceste fonduri. Normativele aparute pina acum fac referire doar la unitatile din subordinea CJ care se autofinanteaza. „Rectificarea se va face pentru Directia Judeteana de Paza si Ordine, Muzeul Literaturii, Scoala de Arte si Meserii si Biblioteca Judeteana «Gheorghe Asachi». Rectificarea presupune trecerea a 83.800 de lei din fondul de salarii in fondul de rezerva al CJ, urmind a se gasi o destinatie pentru aceste fonduri", a precizat Sebastian Tataru, purtatorul de cuvint al CJ.