Romanii se fac luntre impotriva podului pe Dunare

Romania se opune in continuare construirii unui nou pod peste Dunare in zona Vidin-Calafat. Aceasta pozitie a fost afirmata si de presedintele Emil Constantinescu la intilnirea cu omologul sau bulgar Petar Stoianov, din cadrul trilateralei Romania-Bulgaria-Grecia si de premierul Radu Vasile care urma sa abordeze problema la Praga in cadrul reuniunii Initiativei Central Europene.
Presedintele a spus, in cadrul unei conferinte de presa comune cu presedintele bulgar, ca Romania ar putea solicita compensatii Bulgariei, in cazul in care va fi dezavantajata de amplasarea noului pod peste Dunare. Constantinescu preia astfel o propunere a coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Bodo Hombach, care, atras de partea Bulgariei, a spus la Salonic – Grecia fiind a doua tara interesata de contruirea podului – ca Uniunea Europeana "va face eforturi financiare pentru asigurarea fondurilor necesare constructiei podului, iar tara care se va considera in pierdere fata de locul amplasarii podului va primi compensatii".
La rindul sau, premierul Radu Vasile a spus ca este dispus sa analizeze propunerea lui Bodo Hombach. Stiut fiind ca Bulgaria impiedica transportul de energie romaneasca spre Tuircia si Grecia, premierul a declarat: "Eu as vedea o compensatie transportul energiei electrice spre Turcia si Grecia, pe teritoriul Bulgariei, gratis sau platitnd o suma simbolica".
O problema veche
Intilnirea dintre presedintii bulgar si roman este un ultim esec dintr-o lunga serie de negocieri tensionate. Proiectul construirii unui nou pod peste Dunare stagneaza de mai multi ani, din cauza divergentelor existente intre Romania si Bulgaria in privinta amplasamentului acestuia.
Un pod construit in zona Vidin-Calafat, cum vrea Sofia, ar scoate Bucurestiul si Constanta de pe traseele comerciale intre Orient si Occident. Amplasarea podului la Vidin-Calafat, pe coridorul transeuropean ce leaga Europa de Nord de Atena, ar aduce profituri maxime Bulgariei deoarece rutele auto vor traversa Bulgaria pe diagonala, inclusiv Sofia, exclusa acum din circuitul comercial, si ar provoca, in acelasi timp, pierderi maxime Romaniei. Grecia este in aceesi masura interesata pentru ca Salonicul ar putea prelua astfel traficul ce se face acum prin Constanta. Bulgaria a obtinut si sprijinul lui Bodo Hombach pentru ca Uniunea Europeana urmareste trasarea unor drumuri comerciale care sa ocoleasca Serbia, inclusiv podul de la Portile de Fier II, aflat la 18 km de granita bulgaro-iugoslava.
Romania nu va fi niciodata de acord cu amplasarea noului pod in partea vestica a fluviului – chiar daca Bulgaria accepta sa suporte singura cheltuielile – si pentru ca aceasta inseamna reducerea veniturilor obtinute prin incasarea taxelor de tranzit. Argumentul cel mai important este de ordin geostrategic. Romania are nevoie de o magistrala care sa lege Budapesta de portul Constanta si nu de un al doilea pod peste Dunare. Actualul pod de la Ruse-Giurgiu satisface interesele geostrategice si economice ale Bucurestiului.
Alternativa romaneasca
Ministrul Trasporturilor Traian Basescu a propus, recent, ca alternativa la constructia unui nou pod peste Dunare, realizarea unui baraj hidroenergetic, in zona Nicopole-Turnu Magurele. Radu Vasile, care si-a insusit ideea lui Basescu, apreciaza ca acest baraj va regulariza cursul Dunarii, "permitind o navigatie mai usoara si va produce si energie electrica". "Acest lucru ar fi si in folosul Bulgariei, avind in vedere ca una din conditiile Uniunii Europene este inchiderea centralei atomo-electrice de la Kozlodui. Totodata, prin acest proiect, coronamentul barajului ar putea fi utilizat ca pod rutier si feroviar", a spus Vasile. Cum Bulgaria a anuntat tot ieri ca este dispusa sa negocieze cu organismele europene inchiderea centralei de la Kozlodui, care asigura 40% din energia electrica a tarii, ar trebui ca ideea romaneasca sa se bucure de mai multa atentie. (Adrian CIOFLANCA)