Consiliul Judetean le miroase Finantelor a faliment

Consiliul Judetean Vrancea a acumulat plati restante mai mari decit veniturile proprii si potrivit legislatiei fiscale in vigoare, administratia judeteana, respectiv Consiliul Judetean (CJ) se afla sub incidenta insolventei. Cu alte cuvinte, institutia condusa de Marian Oprisan ar putea intra oricind in faliment. Afirmatiile extrem de dure ii apartin directorului Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Vrancea, Eugen Ciorici. Solutia propusa de finantistii vrinceni este aceea de asigurare a functionarii administratiei judetene si planificarea corecta a resurselor pentru dezvoltare. Astfel, CJ ar trebui sa asigure aceste surse pentru functionare inainte de a aloca fonduri pentru investitii. In Vrancea insa exista in derulare zeci si zeci de proiecte de investitii mai mult sau mai putin necesare, demarate de aproape 20 de ani si care au consumat an de an bani grei fara sa produca nici un efect. Oficialii DGFP chiar sint de parere ca in prezent CJ deruleaza prea multe proiecte de investitii, fata de banii de care dispune. Conform datelor prezentate de catre seful finantistilor vrinceni, administratia Oprisan avea in derulare pina la 30 iunie 2010, proiecte de investitii de peste 245 milioane lei, iar platile restante se ridica la peste 27 milioane lei, adica peste 11% din totalul veniturilor. Aceasta in conditiile in care in 2010 bugetul total al judetului Vrancea este de 735 de milioane de lei, bugetul CJ de 240,5 milioane de lei, din care surse de venituri proprii insumeaza doar putin peste 24 de milioane de lei. Creditele accesate de CJ Vrancea la nivelul anului 2010 se ridica la 36,8 milioane de lei, la care se adauga o dobinda de 49,6 milioane de lei pentru perioada de rambursare, ceea ce inseamna o indatorare a bugetului judetului de 85 de milioane lei. Potrivit aceleiasi declaratii, anual numai dobinda pe care trebuie s-o achite la imprumut este de peste 6 milioane lei.

"CJ are investitii de cind eram eu la gradinita"  

Directorul Directiei de Finante nu este impotriva investitiilor la nivelul judetului in aceasta perioada de criza, dar apreciaza ca poate la unele proiecte este bine sa se renunte. Resursele financiare necesare derularii unor astfel de proiecte de investitii sint uriase, dupa cum subliniaza Eugen Ciorici. El spune ca pentru finantarea unor proiecte in valoare de peste 240 milioane lei este nevoie de o sursa de venit sustenabila pe cel putin zece ani. "Ma bucur foarte mult ca peste 30% din bugetul CJ este alocat pentru dezvoltare si mult mai putin pentru salarii, dar nu pot sa spun acelasi lucru daca ma uit pe ce inseamna active fixe corporale in curs de executie, adica investitii in continuare initiate probabil de cind eram eu pe la gradinita, adica dupa 1990 si nefinalizate, proiecte in derulare, investitii in curs la 30 iunie de 245,2 milioane de lei, si nu va trimit sa faceti comparatia acestei cifre cu bugetul total al CJ pe anul acesta, fiindca sint practic putin mai mari… dar nu pot sa nu sesizez faptul ca pentru a finanta aceste 245,2 milioane de lei le trebuie sursa probabil pentru urmatorii 10 ani. Uitindu-ma la creditele accesate pentru dezvoltare la nivelul anului 2010 serviciul datoriei publice locale se ridica la 36,8 miloane de lei. Poate ca nu se stie, dar sursa de rambursare a acestor credite o reprezinta veniturile proprii, daca nu cumva si banii de la buget", a explicat Ciorici.

"Nu raspund la ifosele directorului de la Finante"

Pe de alta parte, presedintele CJ este de parere ca toate investitiile derulate de institutia pe care o conduce sint oportune. "Sint oportune toate investitiile Consiliului Judetean. Pot sa sap eu in munti de sare sau sa fac gropi in apa? Nu este oportuna repararea mausoleelor din Vrancea, nu este oportuna redarea populatiei fostei Prefecturi Putna, nu sint oportune reparatiile la Centrul Educational "Elena Doamna" sau la DJ 204E Ciuslea-Doaga? Au depasit platile restante 15%? Ce este grav, foarte grav este ca au blocat bugetul pe aproape sase luni si printr-o semnatura pe motiv ca sumele nu au fost executate banii au fost pierduti. Proiectele sint 100% oportune. Daca Consiliul Judetean da banii pe investitii care sint motorul unei economii sanatoase, e rau? Nu raspund la ifosele directorului de la Finante, le raspund vrincenilor", ne-a declarat Marian Oprisan.

CJ in stare de faliment?

Potrivit finantistilor, platile restante ale CJ Vrancea erau la 30 iunie de peste 27 de milioane de lei, ceea ce reprezinta aproape 11% din total buget propriu. "Valoarea platilor restante de peste 90 zile restante este de 26 milioane de lei. In acest caz, potrivit art 74 din Legea 273/2006 la momentul in care restantele sint de peste 15% din buget este incidenta procedura insolventei, ceea ce ar trebui sa dea de gindit creditorilor", a spus directorul Eugen Ciorici. Finantistii vrinceni se intreaba daca aceste proiecte sint eficiente mai ales in aceste vremuri de criza si in conditiile in care platile se fac din bugetul judetului. "Oare nu-i normal ca cineva sa se uite si sa vada chiar toate proiectele sint prioritare pentru 2008, 2009, 2010?", s-a intrebat Ciorici. Investitiile propuse de administratia Oprisan sint insa de trei ori mai mari decit planul prevazut in buget. Potrivit Legii 273/2006, privind finantele publice locale toate proiectele de investitii finantate de la bugetul de stat trebuie implementate cu aplicarea unor proceduri specifice proiectelor finantate din fonduri europene. Pentru fiecare obiectiv de investitii aprobat se incheie un contract de finantare care prevede contributia bugetului de stat si a bugetelor sectoarelor, graficul de implementare de pina la 3 ani si graficul platilor. Astfel, administratia locala va sti esalonarea contributiei bugetului de stat pina la finalizarea proiectului, putind sa-l planifice si implementeze corect.

In situatia declararii insolventei unei firme administratorul este inlocuit cu un administrator special, care sa supervizeze efectuarea tuturor cheltuielilor. In cazul in care s-ar declara insolventa CJ Vrancea, teoretic, ar fi posibila chiar inlocuirea lui Oprisan cu un administrator special, care ar avea rolul sa aprobe efectuarea tuturor cheltuielor in aceasta institutie din momentul in care ar fi numit in functie. Situatia ar fi una fara precedent in Romania.

Sursa: Ziarul de Vrancea