Ancheta la liceul din Negresti

Subtitlu

luni, 03 august 2009, 20:35
11 MIN
 Ancheta la liceul din Negresti

Un scandal de proportii a izbucnit la Grupul Scolar Industrial "Nicolae Iorga" din Negresti, unitate de invatamant considerata un adevarat "Spiru Haret" la nivel liceal. Politistii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au declansat o ancheta, ce se anunta de lunga durata si extrem de dificila, dupa ce au au primit sesizari referitoare la lucrurile grave care se intampla la aceasta unitate de invatamant. Butoiul cu pulbere a izbucnit luna trecuta cand la Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) a venit o sesizare in care se preciza ca un absolvent promotia 2008 al liceului din Negresti, pe nume Vasilica Ciprian Butnaru, intors de la munca din Spania chiar inaintea examenului, a reusit sa obtina nota 8.50 la matematica, dupa ce ar fi platit 200 de euro unui profesor de la liceul din Negresti. Politistii, coordonati de un procuror din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui, au demarat o serie de verificari si au constatat ca situatia este cu mult mai grava. "Spre deosebire de cealalta sesizare de la bacalareat sau cea de la titularizare, in cazul sesizarii referitoare la elevul de la Negresti lucrurile sunt mult mai clare. Se dau nume, se pot face anumite verificari, nu cautam acul in carul cu fan. Au fost desemnati ofiteri judiciaristi sa faca cercetari, ancheta este inca in faza de inceput", a precizat procurorul Liliana Deciu, sefa Sectiei Urmariri Penale din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui.

La fel ca si in celelalte suspiciuni de frauda la bac si titularizare, conducerea Inspectoratului Scolar Judetean habar nu avea. In urma unei scurte verificari in date centralizate de Ministerul Educatiei in cazul examenului de bacalaureat, am constat ca elevul reclamat pentru dare de mita, Ciprian Butnaru, a absolvit liceul din Negresti, in 2008, la profilul matematica informatica. La examenul de bacalaureat, sesiunea iunie- iulie de anul trecut, a obtinut note de trecere la toate probele de concurs, mai putin la disciplina de profil, matematica, unde nu a luat decat 2.60. A contestat rezultatul, insa in urma reevaluarii tezei nota i-a scazaut la 2.45. In sesiunea din august 2008, Ciprian Butnaru si-a incercat din nou norocul. El a solicitat recunoasterea notelor la celelalte probe (9 la romana oral, 7.70 romana scris, 10 engleza, 5 biologie si 10 educatie fizica) astfel ca a sustinut examenul doar la matematica. Nici la sesiunea din toamna nu a avut succes, picand proba cu nota 4.05. Ieri, am incercat sa luam legatura cu Ciprian Butnaru, pentru a afla cum a reusit performanta de a obtine o nota atat de mare la bac, dupa ce opt luni a trudit la munca in strainatate. Tanarul era la munca pe camp, insa mama acestuia, Elena Butnaru, a incercat sa ne lamureasca: "Intr-adevar a fost plecat in strainatate la munca. A plecat in octombrie anul trecut si s-a intors anul acesta in iunie, inainte de bac. Ne-am tinut de capul lui, l-am sunat mereu sa vina sa dea examenul sa nu ramana fara diploma de bacalaureat. Am auzit ca au fost niste zvonuri ca a dat bani sa treaca la matematica, dar nu-i adevarat. Chiar l-am intrebat cand am auzit acele vorbe prin sat, dar mi-a spus ca n-a dat un leu. El a avut ghinion anul trecut, ca doar la celelalte probe a luat. Este un baiat bun, acum, dupa ce a luat bacul s-a inscris la Scoala de Subofiteri de la Falticeni, la jandarmi. A trecut de testarea psihologica, iar luna asta o sa aiba probele scrise".

"Spiru Haret", varianta liceala

Anchetatorii au aflat ceea ce neoficial se stia de multa vreme. Practic, la Grupul Scolar din Negresti, absolvirea liceului a devenit floare la ureche, iar in ultimii cinci ani, evolutia cifrei de scolarizare este de-a dreptul spectaculoasa. Elevii care au dat peste cap statisticile sunt cei care studiaza la frecventa redusa (FR). Sute de vasluieni din intreg judetul, dar si persoane din alte colturi ale tarii, care nu aveau diploma de bacalaureat, s-au inscris la Negresti pentru a face rost de una, cu bani putin si fara prea multa bataie de cap. Evolutia numarului de elevi de la FR din ultimii ani este uimitoare, iar in anul scolar 2008 – 2009 s-a inregistrat un adevarat record. Din cei 2.800 de elevi inscrisi la liceul din Negresti anul trecut, peste 1.500 erau la FR. In 2004, in sesiunea iunie-iulie, aici au sustinut examenul de bacalaureat 221 de elevi din care 55 proveneau de la frecventa redusa. In 2005, au fost 180 de elevi inscrisi la bacalaureat, iar dintre acestia, doar 12 erau la FR. Din cauza numarului mic de elevi, absolventii de la Negresti au sustinut examenul la Vaslui. Un an mai tarziu, in 2006, a inceput explozia de absolventi la FR. Din cei 331 candidati inscrisi la prima sesiune din acel an, 104 proveneau de la FR. In 2007, cresterea a continuat, din 440 de absolventi, 201 erau de la FR. Anul trecut, din 485 de bacalaureati, sesiunea iunie, 227 erau de la FR. Anul acesta, cifrele au intrecut orice record. Nu mai putin de 697 de absolventi ai liceului din Negresti s-au inscris la prima sesiune a examenului de bacalaureat. Dintre acestia, 434 sunt de la FR. Interesant este faptul ca mai bine de jumatate dintre FR-isti au si reusit sa promoveze bacalaureatul (279, din 431). Avand in vedere numarul extrem de mare de absolventi de la Negresti inscrisi in acest an la bacalaureat, conducerea ISJ a fost nevoita sa solicite aprobare speciala de la Ministerul Educatiei. In mod normal, la asa numar mare de candidati trebuiau organizate doua centre de examen. Ministerul a dat unda verde organizarii unui singur centru de examen la Negresti, insa elevii au fost repartizati in doua cladiri. Astfel, comisia de examen trebuia sa "penduleze" intre sediul central al liceului, situat in spatele primariei si cealalta cladire, aflata la intrarea in oras.

Directorul interimar al Grupului Scolar Industrial Negresti, profesorul Vladimira Terinte, aflata de mai putin de trei luni la conducerea acestei unitati de invatamant, cand la inlocuit din functie pe Vasile Marciuc, actualul inspector general al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Vaslui, a precizat ieri ca nu are stiinta nici despre sesizarea de la bacalaureat si nici despre eventualele nereguli ce s-ar regasi in cazul invatamantului de la FR. Ea a recunoscut insa ca numarul mare de clase de la FR sunt o povara pentru profesori, insa aceste clase sunt sursa de bani pentru sustinerea liceului. Practic, in ultimii ani, Grupul Scolar din Negresti a supravietuit numai prin veniturile proprii, obtinute de la taxele de scolarizare provenite de la FR-isti. Pe langa veniturile consistente, numarul tot mai mare de clase inregistrat de la un an la altul a dus la cresterea numarului de norme didactice alocate acestui liceu. Mai multe norme au adus mai multe ore suplimentare pentru profesorii care predau aici. In functie de vechimea in munca, gradul didactic etc un profesor de la Negresti a ajuns anul trecut sa incaseze si peste trei milioane de lei vechi numai in contul orelor suplimentare provenite de la clasele cu frecventa redusa. Anul trecut, taxa de scolarizare pentru FR-isti a fost de 120 de ron/ pe an. Anul acesta, fiind criza, taxa a scazut la 100 de ron.

Cum se invata la FR, oficial

Potrivit precizarilor directorului liceului din Negresti, elevii de la fara frecventa trebuie sa se prezinte la cursuri intre 10 si 14 zile pe semestru. "Eu va explic cum am procedat eu pana acum, la disciplina la care predam eu, informatica. Probabil la romana, unde sunt si teze, lucrurile stau putin diferit. Avand in vedere ca majoritatea elevilor au serviciu si nu pot veni in cursul saptamanii, cursurile sunt organizate in zilele de sambata, in doua schimburi. De obicei, la inceputul anului scolar, in primele doua intalniri ne organizam, le dam o bibliografie, din care sa invete. Apoi, din octombrie si pana la Craciun facem evaluarea pentru primul semestru, cu teste grila. Este metoda care se practica acum. Intr-adevar, rezultatele sunt modeste, dar nici nu avem pretentia de a face performanta cu FR-istii, cerintele sunt minimale in cazul lor. Cei care se inscriu la aceasta forma de invatamant sunt oameni trecuti de prima tinerete multi dintre ei, care au nevoie de o diploma la locul de munca", ne-a precizat Vladimira Terinte, directorul interimar al Grupului Scolar Industrial Negresti. Intrebata daca se face o legitimare a elevilor in momentul in care se prezinta la cursuri sau la examinare, a spus ca nu se intampla asta: "Nu le cerem buletinele cand vin la clasa, insa, in general, dupa doi trei ani in care de cateva ori tot ne intalnim cu ei, ne obisnuim cu fetele lor. Mi s-a intamplat, spre exemplu, sa vad cate o data cate o fata noua si cand intrebam ce e cu el in clasa, ba imi spunea ca asteapta pe cineva, ba ca este soferul cuiva. Atunci il pofteam frumos afara. Daca au fost situatii cand alte persoane sa vina in locul elevilor inscrisi nu stiu, pentru ca nu am avut niciodata o reclamatie in acest sens. Poate intr-adevar trebuia facuta legitimarea elevilor la cursuri, dar nimeni nu cred ca s-a gandit la aceasta posibilitate". Daca primul semstru de la FR se incheie inainte de Craciun, cursurile si examinarile in cel de-al doilea, care ar trebui sa insumeze tot 10-14 zile, sunt concentrate in vacanta intersemestriala din februarie. Intr-o saptamana, elevii de la FR invata cat altii intr-un semestru. Elevii care nu s-au prezentat deloc la scoala sau care au venit numai intr-un semestru raman cu situatia neincheiata la sfarsitul anului scolar, insa acestia sunt salvati la sesiunea speciala de examinari din august. Majoritatea elevilor de la FR sunt promovati, de multe ori cu note mai mari decat cei de la zi.

In timp ce oficial, conducerea liceului sustine ca evaluarea elevilor, fie ea si cu cerinte minimale, se face in mod corect, neoficial, fosti elevi de la acest liceu povestesc faptul ca lucrurile nu stau asa, cursurile fiind formale, iar notele se obtin cu cheta la profesori. Majoritatea profesorilor care predau la clasele de FR le cer elevilor sa vina la scoala cu referate sau lucrari facute acasa. "La orele unde se dadeau lucrarile in clasa, se facea cheta pentru fiecare profesor in parte. Cate 200-300.000 de la fiecare din clasa si eram vreo 30 de insi, iar profesorul se facea ca nu vede cand se copia. Iar asta se intampla si acum, nu numai acu trei ani cand am terminat eu. Aveam o colega din Bucuresti care nu am vazut-o niciodata la fata, venea mama ei la lucrari. Nimeni nu te intreaba de sanatate cand intri in clasa. Interesul profesorilor este sa le iasa cascavalul. Daca de la fiecare clasa castiga cateva milioane bune, normal ca nu are niciun interes sa demaste pe cineva. La bacalaureat lucrurile sunt exact la fel ca in liceu. Se face cheta inainte de inceperea examenului, pentru supraveghetori, li se dau banuti, iar acestia se uita pe geam pana se termina examenul. Lucrurile acestea sunt stiute si ras-stiute, dar fiecare isi urmareste scopul, elevii sa obtina diploma, profesorii sa castige un ban in plus. Sa vina un profesor din care a predat la clasa mea si sa ma contrazica, sa vina sa spuna ca nu a primit bani. Ii adun pe toti fostii colegi de fata, sa vad daca au curaj sa nege ca nu au primit nimic", ne-a declarat Liviu G, fost absolvent al Grupului Scolar din Negresti, forma frecventa redusa.

"Trebuie sa stopam chestia asta"

Fostul director, actualul sef al invatamantului vasluian, inspectorul general Vasile Marciuc a incercat sa ne explice ca invatamantul la fara frecventa s- a desfasurat pe vremea sa in cele mai bune conditii, ba chiar se si legitimau elevii cand intrau la clasa. Totusi, in momentul in care a aflat ca Politia face cercetari, inspectorul general a devenit extrem de interesat, fiind curios sa stie daca vor fi ridicate documentele scolare din liceu. In privinta faptului ca exista suspiciuni ca unii elevi, plecati in strainatate, se inscriau prin intermediari la clasele de FR cu mult dupa incepere anului scolar, dupa ce cotizau in prealabil cui trebuie, acestia fiind trecuti la sfarsitul catalogului, fostul director al liceului vine cu o explicatie care nu mai lasa loc de comentarii: "Mai puteau fi trecuti la sfarsitul catalogului elevi care se transferau de la alte clase sau care erau examtriculati de la alte licee. Veneau si se inscriau la noi", a incercat sa justifice Marciuc de ce sunt cataloage in care elevii nu sunt trecuti in ordine alfabetica. Si el recunoaste ca elevii de la FR sunt sursa de bani pentru liceu: "Din punct de vedere financiar clasele de fara frecventa au fost foarte bune pentru liceu. Noi nu am mai primit de mult timp niciun leu de la consiliul local, pentru gospodarire scolii. Igienizarea, micile reparatii s-au facut numai cu banii de la taxele celor de la fara frecventa. Intr-adevar au fost cam prea multi elevi in ultimii ani, dar si cererea a fost foarte mare. Foarte multi angajati din diverse institutii aveau nevoie de diploma de liceu, pentru ca altfel isi pierdeau locul de munca. Anul acesta, insa, am incercat sa echilibram putin numarul de clase de la zi, cu cele de la frecventa redusa". Faptul ca numarul mare de elevi de la FR incepuse a bate la ochi a fost confirmat si de actualul director: "Va spun sincer, ca nu-i usor cu atatia elevi, chiar daca iei un ban in plus cu orele suplimentare. Cand vine perioada FR-istilor nu esti om, pentru ca eu cel putin nu imi permit sa ma duc in fata elevilor, fie ei si cu un nivel redus de pregatire, si sa ma fac de ras. Trebuie sa ma documentez sa le pregatesc teste, vin cu ele pregatite de acasa. Este epuizanta perioada… pleci dimineata de acasa si te intorci seara. Am vorbit si cu domnul general sa stopam chestia asta intr-un fel sau altul. Sunt totusi prea multi". De altfel, responsabilitatea pe care o implica un liceu cu aproape 3.000 de elevi, in care mai bine de jumatate sunt la FR o fac pe directoare sa fie extrem de rezervata in privinta posibilitatii de a participa la concursul pentru fixarea in functie, ce va avea loc in toamna: "Nu stiu daca voi participa. Este foarte multa munca, iar in conditiile care se anunta este foarte greu. Indemnizatia de conducere se reduce sau se sisteaza complet, posturile se reduc cu 20% . Cu cine sa mai faci treaba in conditiile astea? Ma gandesc in primul rand la sanatate, daca sa merita sa mi-o distrug pentru o functie de conducere".

Fostul director are o avere impresionanta

Fostul director Vasile Marciuc a reusit sa stranga o avere de-a dreptul fabuloasa pe vremea cat a fost director la liceul din Negresti. Fireste, din leafa de director, care anul trecut a fost de 389 de milioane de lei vechi si cea a sotiei, angajata la BCR Negresti, care in 2008 a avut un salariu de 280 de milioane de lei vechi. Pe langa salarii, actualul sef al ISJ a mai castigat anul trecut 62 de milioane de lei indemnizatia de conslier judetean, si 11 milioane de lei dobanda la CAR Negresti. La randul ei, sotia a mai castigat dividende in valoare de 10 milioane de lei de la BCR si o indemnizatie de 15 milioane de lei. Adunate, veniturile familiei Marciuc in 2008 au fost de peste 780 de milioane de lei vechi. La asa venituri, seful de la ISJ a reusit la inceputul acestui an, potrivit propriei declaratii de avere, sa isi achizitioneze un apartament in orasul Negresti de nu mai putin de 1.000 de mertri patrati (in cazul in care nu a strecurat un zero in plus din greseala), fara a face imprumut bacanar. Cu acest apartament, fostul director de la Grupul Scolar Negresti isi completeaza colectia de proprietati care este formata din inca trei apartamente, cate unul in Barlad, Vaslui si Negresti si o casa la Dumesti, pe care, potrivit declaratiei, a mostenit-o. Pe langa cele cinci apartamente si casa primita mostenire, Vasile Marciu mai detine 4,6 hectare teren intravilan in Dumestri (tot mostenire), dar si 500 de metri patrati de teren in municipiul Iasi, proprietate achizitionata in 2005. Seful invatamantul mai detine 696 de actiuni in valoare de nu mai putin de patru miliarde de lei vechi la BCR Ereste Banc. La capitolul autoturisme, Marciuc nu se poate lauda decat cu o amarata de Dacia, achizitionata tocmai din 1993. In ciuda numeroaselor proprietati, familia Marciuc nu se poate considera inglodata in datorii. Ei au numai doua credite, unul la CEC, in valoare de 17.000 de lei, scadent anul viitor, si altul de 58.000 lei la BCR, scadent peste sase ani.

Sursa: Obiectiv de Vaslui

Comentarii