Cu lupa pe tricolori

Stelea (5,5) – nu a avut de lucru prea mult, la faza golului doi al englezilor trecind putin pe linga o interceptie care ar fi insemnat mult; dornic de a domina spatiul aerian a avut si doua iesiri hazardate dintre buturi.
Contra (6) – ca si in meciul cu Portugalia a stat aproape exclusiv in aparare, eliberindu-l aproape total pe Dan Petrescu de sarcinile defensive; fara a rupe "gurita" tirgului si-a facut datoria.
Popescu (6) – poate mai pregnant ca niciodata plecarea lui din teren s-a facut simtita imediat, dupa 30 de minute in care a asigurat linistea in careul nostru.
Filipescu (5,5) – a gresit la golul doi cind nici nu l-a lasat in ofsaid pe Owen, nici nu l-a marcat, mai avind momente in care "copilul minune" al englezilor a scapat lejer de el.
Chivu (7) – poate candida la titlul de cea mai placuta revelatie a acestor Europene; daca in meciul cu portughezii s-a ocupat de Figo doar atunci cind acesta alegea sa actioneze pe dreapta, acum, ajutat uneori si de Dorinel Munteanu, a facut un anonim din Beckham, care a jucat exclusiv pe partea lui; lipsa de experienta s-a facut insa simtita la faza penaltiului englezilor cind a faultat prea repede, amintindu-ne de episoadele pe care le pateste la Ajax (colectia de cartonase rosii, provocarea unor penaltiuri).
Petrescu (5,5) – in urcare evidenta fata de primele doua jocuri, a depus un efort consistent; totusi, in jocul lui se simte din ce in ce mai pregnant uzura si lipsa exploziei care l-a consacrat.
Gilca (5,5) – a fost destul de exact in jocul defensiv insa si-a pierdut iarasi din precizia paselor lungi citeva dintre ele esuind lamentabil.
Mutu (6,5) – desi multa lume il vedea ca al treila virf, a fost un veritabil mijlocas ofensiv, intrind repede in aceasta postura; a fost ca o explozie care, dupa un start fulminant, isi pierde din suflu, principalul cistig fiind ca a aratat ca poate fi si un truditor, nu numai o vedeta.
Munteanu (7,5) – cel mai bun jucator de pe teren, a jucat exact asa cum trebuia impotriva unei astfel de echipe, fiind singurul tricolor care a incercat sa suteze de la distanta; dupa ce si-a reglat tirul in doua rinduri in prima repriza, a trimis doua suturi foarte periculoase in partea a doua, primul gasind tinta; dupa ce a facut legea pe flancul sau, nu s-a facut de ris nici ca inchizator pe finalul meciului, cind a trecut pe postul lui Gilca, desi era evident ca resursele fizice il parasesc chiar si pe el.
Moldovan (6) – truditor, a incercat si a reusit, in mare masura, sa-i atraga asupra lui pe ambii fundasi centrali englezi pentru a-i crea culoare mult mai rapidului Adi Ilie pe care l-a servit deseori, inversind astfel rolurile pe care cei doi le interpretau de obicei; are si meritul de a fi stiut cum se obtine penaltiul care ne-a dus in sferturi.
Ilie (6) – a fortat mult golul, jucind la limita ofsaidului si cazind deseori in capcana; a avut trei mari oportunitati de a inscrie, doua irosindu-le incredibil poate si din cauza nervozitatii excesive aratate.
Belodedici (5) – intrat, probabil, neincalzit, a avut citeva ezitari grave pe finalul primei reprize cind aproape de fiecare data cind ajungea mingea la el, pulsul romanilor crestea; si-a mai revenit cit de cit in repriza a doua.
Rosu (5,5) – din nou a adus o nota de prospetime in jocul tricolorilor.
Ganea (6,5) – fie si numai pentru singele rece avut in momentele putin spus tensionate de la executarea penaltiului merita felicitat insa prezenta lui s-a simtit in joc chiar si inainte cu toate ca a jucat doar vreun sfert de ora. (OM)