Caută 
5 MIN
„Ziarul de Iaşi“ vă prezintă o analiză a cauzelor pentru care Timişoara a reuşit să obţină titlul de Capitală a Culturii Europene, iar Iaşul nici macar nu a intrat în competiţia finală. Proiectul Timişoarei a fost condus de o persoană cu o experienţă de 18 ani în relaţii internaţionale şi afaceri europene, cel al Iaşului, de primarul Nichita. Primăria şi Consiliul Judeţean s-au implicat total şi au colaborat pentru reuşita proiectului TM2021 – „Luminează oraşul prin tine”. La Iaşi, totul a fost făcut în grabă, pe ultima sută de metri, bugetul proiectului fiind schiţat abia în ceasul al 12-lea.
Desemnată Capitală a Culturii Europene, Timişoara a eclipsat Iaşul din aproape toate punctele de vedere în cursa pentru alegerea oraşului din România care va primi această titulatură în 2021. De la o infrastructură deja existentă, ce urmează a fi remodelată şi revalorificată, se va ajunge la 24 de biblioteci, 19 cinematografe, dintre care unul în aer liber, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană şi 6 teatre (german, maghiar, român, pentru copii şi tineret, alternativ şi de cultură underground), la cel mai important lucru posibil pentru un astfel de eveniment – coeziune şi stabilitate politică.
Dacă la Iaşi a existat o râcă şi o asumare ca misiune personală de către diverşi politicieni a proiectului Iaşi 2021, la Timişoara au existat încă de la înfiinţarea organizaţiei ce urma să se ocupe de acest proiect, în 2011, documente oficiale de susţinere morală şi financiară semnate atât de Consiliului Judeţean Timiş, cât şi de Primăria Timişoarei.
Pe mâna unui profesionist, nu a politicienilor
Indiferent de culoarea politică, politicienii s-au adunat în jurul proiectului TM2021 şi l-au lăsat să crească, existând hotărâri de consilii pentru finanţări concrete de peste 25 de milioane de euro din partea Primăriei şi a Consiliului Judeţean semnate în iulie 2016, înainte de anunţarea câştigătoarei. Mai mult, capitala istorică a Banatului a avut şi avantajul libertăţii, în lipsa unei presiuni politice de asumare a proiectului, de a-şi desemna o echipă profesionistă care să conducă acest demers. Din consiliul director şi de administraţie nu a făcut parte nici primarul, nici consilieri locali, cum a fost cazul la Iaşi, ci organizaţia a fost condusă din 2013, când exista deja o viziune asupra proiectului, de Simona Neumann. În CV-ul acesteia figurează o experienţă de 18 ani în relaţii internaţionale şi afaceri europene, trei ani lucraţi la Comisia Europeană, cinci la ONU, studii la Harvard şi în Marea Britanie şi doctoratul obţinut în Diplomaţie publică în România. La Iaşi, preşedinte al fundaţiei era Gheorghe Nichita şi vicepreşedinte Cosmin Coman.
Iaşul, în cursă legat la ochi
Florin Cîntic, care a condus partea artistică a Fundaţiei Iaşi Capitală Culturală Europeană în ultima perioadă a existenţei sale, recunoaşte că Iaşul nu avea contextul să implementeze nici măcar proiectul pe care l-a propus. „Elementul principal pe care l-a avut Timişoara a fost un primar care a oferit fără niciun fel de probleme tot ce a fost nevoie pentru dezvoltarea proiectului. Nu infrastructura pe care o are Timişoara a contat cel mai mult, ci ceea ce poate mobiliza primăria ca să existe la momentul anului 2021. Timişoara a avut proiectul care merita să primească acest titlu, însă eu continui să cred că Iaşul a fost nedreptăţit, şi trebuia să ajungem în finală. Nu aveam capacitatea efectivă să implementăm un asemenea proiect, dar trebuia să fim printre finalişti“, a spus acesta.
Iar problemele Iaşului nu au ţinut, cum s-a speculat la vremea respectivă, doar de imposibilitatea fundaţiei de a funcţiona, prin arestarea lui Nichita şi demisia lui Coman, preşedintele şi vicepreşedintele. Echipa proaspătă şi tânără care a fost adusă pe ultima sută de metri ca să încerce să salveze proiectul, condusă de ieşeanul Iulian Boia, actualmente la Bruxelles, a realizat un raport la finele anului 2015 în care a specificat câteva dintre problemele cu care s-au confruntat în întocmirea dosarului. Din acesta reiese că nici măcar deschiderea aparentă a Primăriei sub Mihai Chirica nu a fost suficientă pentru a străpunge stufărişul birocraţiei.
Bugetele nu erau gata
Dacă Timişoara are 10 pagini din proiect în care detaliază proiecte individuale de infrastructură, construcţie de muzee, edificii culturale, cu bugete calculate, termene, în ani, de finalizare, şi surse de finanţare, pe lângă garanţiile de susţinere ale administraţiei locale, la Iaşi previziunile bugetare pentru 2021 nu erau gata cu săptămâni înainte de deadline-ul pentru depunerea dosarului de candidatură. „Pe 15 august au fost transmise la PMI şi la CJ solicitările de informaţii privind bugetele pe cultură şi sumele ce vor fi alocate pentru bugetul operaţional Iaşi 2021, acestea nefiind furnizate la timp de către PMI. Cifrele finale au fost obţinute abia pe 2-4 octombrie, rămânând foarte puţin timp (n.red.
– termenul limită era 10 octombrie) pentru realizarea proiecţiilor bugetare ce trebuiau să se regăsească în dosarul de candidatură“, se menţionează în raportul de activitate al echipei fundaţiei. Tot acolo se precizează şi faptul că expedierea dosarelor finale s-a făcut fără a fi primit feedback din partea unor experţi independenţi din criză de timp, dar şi că, spre exemplu, dacă la Timişoara au fost consultări cu 2.000 de persoane şi au fost peste 450 de oameni implicaţi în gândirea evenimentelor, la Iaşi s-au semnat contractele cu experţii în august 2015, iar de propunerile de proiecte din comunitate nici măcar nu s-a mai ţinut cont, deşi fundaţia le prelucrase şi le-a transmis spre avizare.
FIE 2015 a fost pe primul loc
Pe lângă aceste lucruri de organizare în vederea realizării dosarului de candidatură, acelaşi document mai arată şi dezorganizarea completă care a existat în Fundaţie în perioada 2013-2015. De la faptul că angajaţii veneau de acasă cu laptopurile personale şi nu aveau un telefon la birou, la faptul că bugetele din 2014 şi 2015 ale Fundaţiei au fost dedicate în proporţie de 70% organizării Festivalului Internaţional al Educaţiei, şi nu a elabora dosarul de candidatură, gândirea unei strategii, promovarea Iaşului, realizarea de parteneriate etc. Mai mult chiar, Dan Doboş, care a condus fundaţia în anul în care dosarul trebuia să fie finalizat, s-a concentrat doar pe organizarea FIE 2015. „Nu s-au luat decizii în vederea elaborării dosarului de candidatură – contractare experţi, încheiere parteneriate cu instituţii şi asociaţii culturale din Iaşi“, se precizează în documentul citat.
