Numărul tot mai mare de tineri ieşeni ajunşi la Urgenţe în urma consumului de droguri „artizanale“ este într-o creştere alarmantă.
Numite droguri uşoare, prafurile sunt un real pericol pentru elevi, deoarece crează dependenţă chiar de la vârste fragede. Potrivit autorităţilor ce supraveghează fenomenul consumului de droguri în rândul minorilor, cele mai noi metode prin care tinerii aleg să se deconecteze de lume sunt „foiţa de cafea“ sau „foiţa de argint“, amestecate direct cu tutunul din ţigară, dar şi amestecul de prafuri cu alcool. Cele două metode sunt şi cele mai rapide, substanţele ajungând în timp record la creier.
„Foiţa de argint“ este derivată dintr-un alt drog, „foiţa de cafea“, apărut pe piaţă în cursul lunii martie a.c. Achiziţia noului drog se face de regulă prin internet sau prin persoane cunoscute consumatorului. Dependenţa apare după 2-3 doze, tratamentul fiind foarte dificil.
„Drogul afectează sistemul nervos, manifestându-se prin tremurături, pierderea încrederii în sine şi alte simptome de acest tip. Din păcate, nu s-a găsit încă o substanţă de substituţie, ceea ce complică lucrurile“, spune Romică Ichim, şeful Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi.
Ce este „foiţa de cafea“
Însă, ce este aşa-numita „foiţă de cafea“? Oamenii legii spun că „foiţa de cafea“ este, de fapt, un drog sintetic produs în China, extrem de ieftin dar foarte dăunător, şi că acesta ajunge în România prin intermediul dealerilor din Franţa. De la începutul anului, internetul s-a umplut de videoclipuri cu tineri americani care fumează „foiţă de cafea“. Este vorba de joint-uri rulate cu cafea măcinată, sau chiar cu cafea boabe, dar care au în amestec şi acea substanţă dubioasă adusă din China.
La Iaşi, deşi comercializarea de etnobotanice a fost interzisă de mai mulţi ani, consumul nu a înregistrat scăderile aşteptate. Motivul este acela că negoţul s-a mutat pe diferite site-uri, iar preţurile sunt din ce în ce mai mici.
„Problema care ne îngrijorează este numărul de tineri ajunşi de la începutul anului la Urgenţe. Este vorba de 200, dar acestea sunt vârfurile, cei care au căzut şi au ajuns la spital. Gândiţi-vă câţi mişună pe lângă! Creşterea este vizibilă, din această cauză noi nu mai avem resurse umane suficiente şi redirecţionăm tinerii spre alte ONG-uri care se ocupă cu prevenirea. Interesant este faptul că această tendinţă s-a dezvoltat în mediul rural: tinerii se droghează când sunt la bunici. Acum, în Iaşi, este o aparentă linişte, însă nu este deloc aşa”, a mai declarat Romică Ichim.
Cine sunt cei care vin la Centru
În prezent, la Centrul Antidrog Iaşi sunt 200 de tineri consiliaţi cu câte o şedinţă şi în jur de 50 de cazuri înregistrate la care se lucrează prin şedinţe repetate. Aici au început să se prezinte singuri elevii, dar şi tinerii care doresc să se angajeze şi vor să scape de droguri. Majoritatea substanţelor pe care le inhalează sunt amestecuri pe care cei de la Centru nu au cum să le identifice cu exactitate, deoarece nu au un laborator specializat, ei fiind doar pe prevenire, nu şi pe combatere. Însă substanţele la modă sunt „foiţa de cafea“ amestecată cu tutunul dintr-o ţigară ori cu un pahar cu alcool.
„Sunt atâtea amestecuri că nici noi nu mai ştim. Până acum le inhalau pe nas, aveau timp pentru aşa ceva. Acum se grăbesc, le pun în ţigară normală ori în paharul cu alcool, pentru un proces mai rapid spre creier. Se numesc „tunuri” şi apelează la ele în discoteci, luând-o şi în zona alcoolismului”, mai adaugă Romică Ichim.
Printre cei care solicită cu putere ajutorul Centrului se numără şi doi tineri care doresc să aplice pentru un loc de muncă în străinătate, mai exact în Italia, unde se fac teste antidoping. Aceştia urmează în prezent un program care să-i ajute să renunţe la droguri.
Tot în acest scop, Centrul Antidrog din Iaşi organizează în perioada 1-5 septembrie o campanie cu 30 de voluntari la Vama Veche, unde vor avea loc activităţi de informare şi prevenire. După statisticile celor de la Antidrog, această staţiune este cea mai expusă, iar tinerii vin nesupravegheaţi şi abuzează de substanţele halucinogene. Printre voluntari se numără şi foşti consumatori.