EXCLUSIV Mare fabrică ieşeană pusă pe chituci prin „vrăjile” financiare ale lui Becali

Doi dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România sunt părtaşii uneia dintre cele mai mari inginerii bancare din ultimul deceniu. Omul de afaceri George Becali, aflat în prezent în puşcărie, şi patronul Băncii Comerciale Carpatica, Ilie Carabulea, printre cei mai bogaţi oameni din ţară, s-ar putea alege cu noi dosare penale dacă documentele deţinute de „Ziarul de Iaşi“ vor fi analizate de procurori. Potrivit documentelor, cei doi au orchestrat acordarea unui credit de 50 de miliarde de lei vechi pe spinarea SC Avicola SA Iaşi, societate ce, în prezent, se află în insolvenţă, în principal din cauza managementului defectuos al lui Becali şi al apropiaţilor săi.

Cum pot fi fentate normele bancare de creditare

În 2005, la scurt timp după ce a preluat acţionariatul majoritar de la Avicola SA, din motive obscure George Becali a vrut să scape de datoriile imense pe care firma ieşeană le avea către Fisc. În acea perioadă firma ieşeană avea bunuri puse sub sechestru iar Becali, la rândul său, avea probleme cu finanţiştii din Capitală. Acest lucru ar fi făcut ca acordarea unui credit cu o valoare mare să nu fie posibilă. Cu toate acestea, în primăvara anului 2005, SC Avicola SA, reprezentată de Becali, a înaintat o cerere de creditare către Banca Comercială Carpatica, deţinută şi atunci şi în prezent de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, o bună cunoştinţă a finanţatorului Steaua Bucureşti. Cererea societăţii ieşene avea să fie aprobată, în mod suspect, de către Consiliul de Administraţie de la Carpatica, deşi Becali nu oferise drept gaj decât câteva bunuri ale Avicola, insuficiente ca valoare, precum şi câteva bilete la ordin semnate în alb, a căror valoare bancară era ca şi nulă în lipsa unui angajament făcut la notar, după cum au precizat oficiali din mediul bancar, pentru „Ziarul de Iaşi“.

George Becali

După aprobarea creditului, ce urma să fie acordat propriu-zis de către sucursala de la Iaşi, la această unitate s-a anunţat un control de la Banca Naţională a României (BNR). Pentru că afacerea „Becali“ ar fi putut stârni suspiciuni, însuşi Carabulea s-a implicat pentru a înlătura eventualele probleme. Şi a făcut-o într-un mod unic pentru sistemul bancar din România. Pe 30 aprilie 2005, într-o zi de sâmbătă, Ilie Carabulea şi-a deschis un depozit de peste 50 de miliarde de lei vechi la propria bancă. În aceeaşi zi a fost constituit un act adiţional la contractul de credit dintre Avicola lui Becali şi Carpatica lui Carabulea.

Ilie Carabulea

Conform acelui act adiţional, deţinut de „Ziarul de Iaşi“ şi semnat în aceeaşi zi de sâmbătă, Ilie Carabulea, patron al băncii, s-a transformat în garant pentru respectivul credit luat de firma ieşeană a finanţatorului de la Steaua. Situaţia este de un absurd greu de imaginat. În traducere liberă, patronul băncii care a dat împrumutul se obliga ca, în cazul în care Avicola nu ar fi dat banii înapoi, să plătească din buzunarul propriu. În cazul nostru, dacă Avicola lui Becali nu ar fi fost de bună credinţă, Carabulea ar fi trebuit să dea banii propriei bănci.

Depozit constituit la două zile, cu suspiciuni de fraudă

Contractul de credit amintit, cu numărul 145/28.04.2005, a fost aprobat, iniţial, în baza unor bilete la ordin în alb emise de Avicola şi avalizate de Becali şi a unor ipoteci asupra unor bunuri ale firmei ieşene. La acea vreme, însă, pe conturile Avicola era instituită o poprire din cauza unor datorii şi, de asemenea, Avicola avea pus sechestru pe bunuri de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, pentru datorii de aproximativ 16,5 miliarde de lei vechi. Acest lucru făcea ca acele garanţii ale societăţii pentru acordarea creditului să nu fie suficiente, conform normelor bancare. Pe 30 aprilie 2005, într-o sâmbătă, Ilie Carabulea şi-a înfiinţat zece depozite bancare în valoare totală de 50,515 miliarde de lei vechi. Potrivit unor informaţii, neconfirmate oficial, Ilie Carabulea nici măcar nu s-ar fi aflat în ţară în acea zi, fiind plecat la Florenţa.

Depozitele au fost deschise la sucursala Sibiu-Turnişor a băncii Carpatica şi puse, în aceeaşi zi, drept gaj pentru împrumutul luat de Becali în numele Avicola. În dosarul bancar al acestui contract, deţinut de Ziarul de Iaşi, nu sunt prezentate şi dovezi scrise de virare a acelor bani în respectivele conturi. Există suspiciunea, ce ar putea fi înlăturată doar de procurori, ca banii de fapt să fi fost viraţi doar pe hârtie. Întrebaţi despre acest lucru, reprezentanţii Carpatica au refuzat orice comentariu.

Banca Carpatica

Timp ce câteva luni, până ce Becali a scăpat de datoriile pe care le avea către furnzori şi stat, perioada de garanţie oferită de însuşi patronul Carpatica a fost prelungită. Cel mai probabil, aşa cum reiese dintr-un referat privind analiza creditului, realizat de bancă, Becali îşi dorea ca prin intermediul acelei afaceri să poată vinde activele societăţii. Pe 22 iunie 2005, cu ajutorul creditului primit, Becali a reuşit radierea din cartea funciară a interdicţiei de înstrăinare a activelor. Din motive necunoscute, până la urmă, Becali nu a mai reuşit să înstrăineze societatea iar împrumuturile luate de la Carpatica, plus alte probleme financiare, aveau să înglodeze Avicola în datorii şi să ducă la intrarea în insolvenţă. De altfel, la momentul intrării în insolvenţă, Banca Comercială Carpatica era printre cei mai importanţi creditori de la masa credală. Se va dovedi oare aceasta o afacere bună pentru bancă şi pentru depunătorii de aici, în numele cărora a decis patronul?

Problemele create de Carpatica

În anul în care Avocola a intrat în insolvenţă, 2010, preşedintele Consiliului de Administraţie, Corneliu Roşu, a prezentat acţionarilor problemele cauzate de creditele contractate de Avicola de la Carpatica. Iată ce se consemna în hotărârea numărul 11, din 1 iunie 2010, a Adunării Generale Ordinare a Asociaţilor de la Avicola. „Deşi presiunile din afara societăţii nu au fost deloc prielnice pentru derularea relaţiilor comerciale, la data de 29.04.2009 banca Carpatica Sucursala Iaşi a sistat operaţiunile de scontare şi de creditare declanşând o incidenţă majoră pe care societatea o resimte de un an de zile. Se menţionează că, în anul 2009, SC Avicola Iaşi SA a fost una dintre societăţile manipulate, indusă în eroare, minţită de către conducerea BC Carpatica SA“. În acelaşi document se mai arată că, în noiembrie 2009, datoriile Avicola către Carpatica ajunseseră la sume astronomice. De menţionat că, pe lângă cele 50 de miliarde, firma ieşeană mai contractase şi alte împrumuturi de la banca lui Carabulea. „Începând cu luna iunie, societatea a rămas subfinanţată cu circa 5 milioane RON. Această situaţie, coroborată cu inducerea voită în eroare, de către managementul de top al BC Carpatica au făcut ca toate disponibilităţile societăţii să se îndrepte către BC Carpatica, în speranţa refinanţării şi restructurării, până la jumătatea lunii noiembrie (2009) achitând credite, dobânzi şi comisioane în sumă totală de circa 26 milioane de lei (260 de miliarde de lei vechi) din care circa 3,4 milioane de lei numai cu titlu de dobânzi, comisioane, speze bancare“, se mai arată în documentul citat.

Control suspect de la BNR

La scurt timp după aprobarea creditului, la sucursala Iaşi a Băncii Carpatica inspectori din cadrul BNR, din capitala Moldovei, au venit în control. Printre aceştia, inspectorul Pompiliu Dima, în prezent director al departamentului economico-administrativ din cadrul Agenţiei Naţionale a Penitenciarelor. Raportul întocmit de Dima a fost unul favorabil, acesta consemnând că împrumutul ar fi fost acordat cu respectarea normelor bancare şi legale. Întâmplător sau nu, după respectivul control nevasta inspectorului, Nicoleta Dima, a fost angajată chiar la sucursala din Iaşi a băncii. Femeia ocupă şi în prezent acelaşi post. Contactat telefonic, Pompiliu Dima a menţionat că „nu îşi aduce aminte“ de respectivul control. „În perioada în care am fost inspector la BNR am verificat foarte multe credite. Nu-mi aduc aminte acum, exact, ceva legat de un anumit credit. Sincer vă spun că nu îmi aduc aminte. Nici nu ştiu dacă am făcut credite, eu. Nici nu îmi aduc aminte cine era în echipă, căci nu am mers în niciun caz singur“, ne-a spus Pompiliu Dima. Cât despre angajarea soţiei sale la Carpatica, Dima a menţionat că „ea a dat un concurs acolo“. „A lucrat în sistem bancar şi era normal să îşi caute tot undeva în sistem bancar. La orice bancă s-ar fi dus tot exista suspiciuni, pentru că eu am fost la aproape toate băncile în control“, a mai declarat Dima. Acesta a menţionat că, atât timp cât a lucrat în sistemul bancar, nu a făcut niciun lucru de care să îi fie ruşine sau pe care să îl ascundă.

 „Ziarul de Iaşi“ a solicitat pe cale oficială puncte de vedere şi de la conducerea Băncii Carpatica, precum şi de la BNR. În ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii băncii, solicitarea a vizat întrebări referitoare la legalitatea garanţiilor dar şi despre suspiciunile de fals privindu-l pe Carabulea sau pe cele referitoare la spălare de bani, ce ar putea fi reţinută dacă banii acestuia nu au fost „vărsaţi“ decât scriptic. „Având în vedere solicitarea dvs, vă comunicăm faptul că, în toate acţiunile intreprinse, Banca Comercială Carpatica a respectat şi respectă normele interne, normele emise de Banca Naţională a României şi legislaţia în vigoare, inclusiv cea referitoare la secretul bancar“, a transmis Adrian Chira, director al Direcţiei de Marketing şi Identitate Corporatistă a băncii. La rândul lor, reprezentanţii BNR au refuzat să comenteze situaţia. „Nu putem să comentăm relaţiile pe care le au băncile comerciale cu clienţii“, a spus Mugur Şteţ, purtător de cuvânt al BNR. Potrivit unor surse, Ilie Carabulea ar avea o relaţie apropiată cu directorul Supravegherii de la BNR, Nicolae Cinteză. De altfel, la scurt timp după ce patronul Carpatica a fost condamnat la închisoare cu executare pentru dare de mită, în 2012, Cinteză a avut o reacţie publică foarte blândă la adresa lui Carabulea, precizând că arestarea acestuia nu afectează interesele băncii. Noi dezvăluiri, în ediţia de mâine a cotidianului nostru.

Problemele cu legea ale tandemului Becali-Carabulea: amândoi ştiu ce e celula

Ilie Carabulea este unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, având, potrivit topului Forbes de anul trecut, o avere estimată la 110 milioane de euro. Pe lângă Banca Carpatica, Carabulea mai deţine şi firma Atlassib, cea mai importantă din România în ceea ce priveşte transportul de persoane. În aprilie 2012, Ilie Carabulea a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu executare pentru dare de mită, într-un dosar în care a mai fost condamnat şi fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu. Carabulea a fost eliberat din Penitenciarul Aiud după şase luni de detenţie, beneficiind de prevederile legale referitoare la eliberarea condiţionată după o treime din executarea pedepsei, în cazul persoanelor de peste 60 de ani. Alături de Carabulea şi Apostu, în acelaşi dosar au mai fost puşi sub acuzare un ofiţer de la Direcţia Judeţeană de Informaţii Sibiu, precum şi un director de şcoală.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul lunii septembrie 2010 procurorul Apostu ar fi primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în valoare de 4.000 de lei pentru a-l sprijini pe acesta în promovarea unui recurs în interesul legii. Apostu l-a lăsat pe Carabulea să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României, iar revizia a fost facturată de firmele lui Carabulea. De asemenea, între 2006 şi 2010 Florin Apostu a folosit două maşini marca Audi A8 şi Volkswagen Passat achiziţionate în baza unor contracte de leasing încheiate cu firmele din holdingul Atlassib, deţinut de Carabulea. În rechizitoriu DNA se arată că unitatea de Parchet condusă de Apostu avea în instrumentare, la nivelul anului 2010, 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea.

George Becali se află în puşcărie din mai 2013, atunci când a fost condamnat la trei ani de închisoare în dosarul schimburilor de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale. Ulterior, Becali a fost condamnat la trei ani de închisoare şi în dosarul „Valiza“, în urma contopirii pedepselor latifundiarul urmând să execute trei ani şi jumătate de închisoare. În dosarul schimburilor de terenuri cu ministerul au mai fost condamnaţi la închisoare cu executare fostul ministru Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină. Cei trei ar fi provocat statului un prejudiciu de aproape 900.000 de dolari.

În dosarul „Valiza“ Becali a fost condamnat alături de selecţionerul echipei naţionale de fotbal a României, Victor Piţurcă, care a primit un an de închisoare cu suspendare. DNA l-a acuzat pe patronul echipei Steaua de dare de mită după ce ar fi promis, în 2006, fotbaliştilor de la Gloria Bistriţa sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în vederea câştigării unui meci de fotbal. O valiza în care se aflau 1,7 milioane de euro a fost indisponibilizată atunci de autorităţi de la Becali. El fusese condamnat, înainte de cele două dosare amintite, şi în dosarul sechestrării unor persoane care i-ar fi furat maşina de lux. Se întâmpla în februarie, atunci când Becali era membru PNL, dându-şi demisia ulterior.

Insolvenţa SC Avicola SA

Datoriile imense către furnizori şi angajaţi au făcut ca, în vara anului 2010, fermele de pui ale lui George Becali să intre în insolvenţă. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Iaşi şi, în prezent, judecata este suspendată. La momentul intrării în insolvenţă, SC Avicola SA avea datorii de peste 50 de milioane RON. Printre părţile înscrise la masa credală din dosarul „Avicola“ s-au aflat şi clubul de fotbal Steaua Bucureşti, deţinut tot de Becali, şi Partidul Noua Generaţie, fondat, de asemenea, de latifundiarul din Pipera. Cele două ar fi avut de recuperat peste 230.000 de lei. Zeci de plângeri penale au fost înregistrate de-a lungul timpul pe numele unor persoane care au avut funcţii de conducere la Avicola. Becali, care deţinea peste 85% din acţiuni la momentul intrării în insolvenţă, are şi el un dosar penal instrumentat din cauza managementului defectuos de la Avicola.

Florinel Cămară, povestea privatizării Avicola Iaşi şi mitul partidei de poker
 

Fabrica ieşeană a fost privatizată de stat în 2002, de către ministrul Ovidiu Muşetescu fiind preluată tot atunci, pentru 4,3 milioane de euro, de către SC Koala Senior din Comăneşti. Firma era controlată de controversatul om de afaceri băcăuan Florin Cămară, cumătru al interlopului Fane Spoitoru dar şi al fostului primar din Bacău, Dumitru Sechelariu. Presa a speculat, de-a lungul vremii, că Florinel Cămară ar fi fost partener de afaceri cu teroristul Omar Hayssam, dar şi apropiat al baronului PSD Viorel Hrebenciuc. De altfel, s-a zvonit că Hrebenciuc ar fi fost cel care l-a sfătuit pe Becali să preia Avicola, dar şi că acesta din urmă ar fi câştigat firma la o partidă de poker. Între firmele lui Becali şi Cămară aveau să se deruleze în anii de după privatizare mai multe afaceri suspecte, de ordinul milioanelor de euro, multe dintre acestea intrate în vizorul anchetatorilor. De asemenea, potrivit presei băcăuane, unul dintre copiii lui Florinel Cămară, partenerul de afaceri a lui Becali, este botezat de către fostul premier Adrian Năstase, prim-ministru al României la momentul privatizării Avicola şi a tranzacţiei Becali-Cămară. Atât Becali cât şi Năstase sunt, în prezent, în puşcărie din cauza unor alte dosare penale.