NOUA DESCENTRALIZARE „pe bucăţi”, cadoul Guvernului Ponta 3 pentru liderii din judeţe.

Odată cu plecarea liberalilor de la guvernare, miniştrii Cabinetului Ponta 3 fac planuri pentru noua descentralizare, declarându-se gata să reia discuţia despre transferul la nivel judeţean al poliţiei, cât şi despre trecerea în proprietatea Primăriei a unei treimi din Portul Constanţa. Vicepremierul Liviu Dganea a explicat pentru Gândul că discuţia despre descentralizarea poliţiei va fi reluată, urmând ca soluţia să vină din consultarea cu autorităţile locale, favorabile acestei idei. La rândul său, vicepremierul Kelemen Hunor spune că UDMR susţine fără rezerve realizarea descentralizării în acest an, fie „global”, fie ”pe bucăţi”, potrivit unei analize gandul.info

Ignoraţi la numirea noilor miniştri ai Guvernului Ponta 3, puşi în situaţia de a înghiţi numirea lui Călin Popescu Tăriceanu la preşedinţia Senatului, preşedinţii de Consilii Judeţene ai PSD – UNPR – PC primesc, alături de cei ai UDMR, promisiunea unei compensaţii din partea noii coaliţii. Odată cu plecarea liberalilor de la guvernare, miniştrii Cabinetului Ponta 3 fac planuri pentru noua descentralizare, declarându-se gata să reia discuţia despre transferul la nivel judeţean al poliţiei, cât şi despre trecerea în proprietatea Primăriei a unei treimi din Portul Constanţa.

Coordonatorul proiectului privind descentralizarea a rămas vicepremierul Liviu Dragnea. Mai multe direcţii aflate în subordinea ministerelor: sănătate, agricultură, cultură, sport, mediu vor trece, în urma procesului de descentralizare, în coordonarea autorităţilor locale.

După anularea primului proiect la Curtea Constituţională, vicepremierul Liviu Dragnea vorbeşte, pentru gândul, despre două variante: „Continuăm procesul, dar vedem în ce formă. Ori mergem cu o singură lege, ori mergem cu un proiect legislativ pe fiecare domeniu în parte. Va fi proiect de lege al Guvernului şi venim cu el în Parlament”. În ambele scenarii, planul său este ca în cursul acestui an întreaga legislaţie să fie aprobată. „Măcar să intre în vigoare, operaţional, de la 1 ianuarie 2015”, avansează ministrul Dezvoltării noul termen după eşecul de la CCR.

Decişi în privinţa descentralizării sunt şi liderii UDMR. „Şi intenţia noastră este de a face descentralizarea. Se poate face anul acesta. Dar trebuie să discutăm în coaliţie. Nu am discutat foarte detaliat, dar se poate. Dacă nu se poate aşa global, cum a încercat Guvernul USL anul trecut, atunci se poate merge pe bucăţi. Pregătit, cu hotărârile consiliilor locale, judeţene, cu Hotărâri de Guvern, dar nu trebuie să renunţăm şi nu vom renunţa”, spune, la rândul său, vicepremierul Kelemen Hunor.

Guvernul întreabă şefii din teritoriu dacă vor Poliţia

Transferul poliţiei, refuzat de fostul ministru Radu Stroe, a fost unul dintre primele motive de ruptură în USL. Dacă în proiectul de lege pentru care Guvernul Ponta 2 şi-a angajat răspunderea Poliţia rămânea la nivel central, Guvernul Ponta 3 e gata să reia discuţia cu autorităţile locale, liderii din judeţe fiind deja susţinători declaraţi ai acestei idei.

Pesediştii au declarat la finele anului trecut că dacă nu erau liberalii la guvernare, Poliţia se descentraliza.

“În interiorul localităţilor urbane aplicarea măsurilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin servicii de ordine publică organizate în subordinea acestora”, se arăta în proiectul iniţial privind descentralizarea.

Toate cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de ordine publică, aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, se asigură din bugetele locale/Bucureşti, cu avizul  Inspectoratelor de poliţie judeţene, în condiţiile legii.

De asemenea, bunurile mobile şi imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Inspectoratelor judeţene de Poliţie, folosite de compartimentele/serviciile de ordine publică, reorganizate ca Servicii de ordine publică trec în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază funcţionează şi în administrarea consiliilor locale, cu păstrarea destinaţiei, conform prevederilor legale.

Şi directorii executivi ai acestor servicii de ordine publică vor fi numiţi de primar, cu avizul Inspectoratelor de poliţie judeţene, în condiţiile legii.

Pentru ca toate acestea să devină realitate, vor trebui modificate legea 155/2010 privind poliţia locală, modificarea Legii nr. 218/2002 privind Poliţia Română şi OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

“Suplimentarea numărului de personal din cadrul Serviciului rutier şi Serviciul de ordine publică din cadrul poliţiei locale se poate realiza prin transfer de la Ministerul Afacerilor Interne sau prin repartizarea de la instituţiile de învăţământ din subordinea Ministerului Afacerilor Interne’’, se arată în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Instalat de o săptămână ministru de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea nu doreşte să răspundă deocamdată la nicio întrebare legată de noul portofoliu. „Vorbiţi cu domnul Dragnea”, ne sugerează Oprea.

Liviu Dragnea are un răspuns: consultarea autorităţilor locale. „Discutăm din nou cu autorităţile locale. Reluăm discuţia”, a spus ministrul Dezvoltării, întrebat de gândul ce se intenţionează în legătură cu poliţia. Dragnea admite, pe de altă parte, că nu a avut până acum o discuţie pe această temă cu ministrul Oprea. „Încă nu. Trebuia întâi să se aşeze Guvernul”, explică vicepremierul.

Planul pentru Portul Constanţa: „o treime autoritate centrală, o treime privat şi o treime primăria”

A doua divergenţă majoră în negocierile PSD-PNL a fost legată de Portul Constanţa, fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, opunându-se descentralizării porturilor. Primul lezat s-a simţit Radu Mazăre, primarul PSD al Constanţei cerând atunci deschis plecarea PNL de la guvernare.

În noua configuraţie guvernamentală, planurile se schimbă: „Portul Constanţa merge pe o treime: o treime autoritate centrală, o treime privat şi o treime autoritate locală, ca şi proprietate. Oricum au deja 20%”, a spus pentru gândul vicepremierul Dragnea.

Ideea a venit de la premierul Victor Ponta, care a susţinut public luni că ar trebui scoase la vânzare pe bursă minim o treime din acţiunile Portului Constanţa, nu doar 5%, cât prevede o ordonanţă din timpul guvernării Tăriceanu amânată de PDL de la punerea în aplicare. „Cine cumpără 5% din acţiunile portului, ce să faci cu 5%? De ce să vii investitor străin să bagi 5% în ceva? Suntem neserioşi. Adică ori facem măcar o treime, ca să existe un interes pentru investitorii privaţi, ori dacă nu, nu. Eu nu privesc în cheie politică, de altfel cu miniştrii liberali am colaborat foarte bine şi au înţeles, doar că prea nu li se dădea voie de la partid”, a susţinut prim-ministrul.

Mazăre cere Portul în loc de miniştri

Soluţia vine după ce Radu Mazăre şi-a pus din nou solicitările pe masa în partid, renunţând la orice pretenţie la posture ministeriale. Surse din PSD au declarat pentru gândul, la finalul Comitetului Executiv Naţional convocat pentru validarea noilor miniştri, că Mazăre l-a întrebat pe premierul Ponta care este situaţia Portului Constanţa, pe care îl doreşte, insistând asupra faptului că nu vrea posturi de miniştri, dar vrea respectarea promisiunii care i s-a făcut în campana electorală.

Premierul i-a pasat imediat problema noului ministru al Transporturilor, Dan Şova, întrebându-l dacă se poate rezolva. Răspunsul lui Şova a fost afirmativ. A doua zi, în timpul audierii din Parlament, ministrul Transporturilor şi-a arătat deschis disponibilitatea de a transfera cât de mult se poate din port la nivel local. „Porturile mari din Europa sunt la primării. Nu ar fi chiar aşa o treabă nemaiauzită să fie la primărie. Dar nu intenţionăm lucrul acesta integral. Trebuie scos pe bursă 15% (angajamentul este pentru 5%, n.red.) la Portul Constanţa, e un angajament din 2011. Dar dacă ar fi la Primărie n-ar fi o mare catastrofă. Modelul ăsta este”, s-a justificat Şova.

Kelemen Hunor: „Trebuie păstrată o reţea de 40-50 cinematografe pe lângă Ministerul Culturii. Restul – la autorităţile locale”

O altă disensiune în USL a vizat la momentul primei tentative de descentralizare transferul clădirilor destinate cinematografelor, cele mai multe dezafectate sau închiriate pentru cluburi şi discoteci. Aici, dacă Liviu Dragnea dorea păstrarea a maximum 4-5 cinematografe care să fie administrate de la nivel central, noul ministru al Culturii, Kelemen Hunor este de părere că numărul acestora ar trebui extins la peste 40. În viziunea vicepremierului Kelemen, fiecare oraş reşedinţă de judeţ are nevoie de un cinematograf administrat de Minister în aşa fel încât să existe o reţea de difuzare a firmelor româneşti şi europene.

„Cinematografele în acest moment nu funcţionează ca cinematografe. Cine vorbeşte de cinematografe vorbeşte pe lângă subiect. Vorbim de clădiri, pentru că nu există distribuţie de film şi nu există cinematografe. Din păcate”, spune ministrul Culturii.

Dacă în privinţa celor 80-90 de clădiri aflate în litigiu „nu există încă o soluţie”, restul se pot descentraliza, ca şi până acum, spune Kelemen Hunor, cu condiţia păstrării unei „reţele de 40-50 de cinematografe” la Minister.

„Trebuie păstrată o reţea de cinematografe pe lângă Ministerul Culturii, pe lângă CNC pentru film românesc, pentru film artistic, pentru ca fiecare reşedinţă de judeţ să aibă un cinematograf. În multiplexuri, acolo unde există, că nu există peste tot, nu prea se dau sau se dau la ore nepotrivite filme europene, filme româneşti şi atunci ar fi bine să existe o reţea de cinematografe de 40-50 de cinematografe care să fie administrate central şi care să rămână în proprietatea statului. Restul clădirilor – la autorităţile locale. Dar trebuie păstrată destinaţia, aşa cum s-a făcut şi până acum”, a explicat ministrul Culturii pentru gândul.

Motivele discordiei în USL

Gândul a dezvăluit în luna septembrie a anului trecut că Guvernul plănuieşte să realizeze în toamna lui 2013 procesul de descentralizare. Dacă iniţial premierul a negat informaţia, în cele din urmă a admis că este veridică, fapt demonstrat de faptul că Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie pentru proiectul descentralizării.

Social-democraţii au acceptat forma propusă de Guvern pentru descentralizare, dar prin mai multe voci i-au criticat pe liberali pentru că s-au opus unei descentralizări mai ample.

Ministrul de Interne, Radu Stroe, a fost primul care a reacţionat, afirmând că se va opune categoric descentralizării ordinii publice şi a serviciului rutier. El şi-a impus punctul de vedere, ceea ce a trezit o iritare puternică în tabăra social-democrată.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a avut şi ea mai multe contre cu vicepremierul Liviu Dragnea, deoarece nu a fost de acord cu descentralizarea Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi a Agenţiei de Prestaţii Sociale.

Un alt ministru liberal care i-a nemulţumit pe liderii PSD din teritoriu a fost ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu. Aceasta s-a opus descentralizării porturilor.

Ulterior, proiectul a fost anulat de Curtea Constituţională care a reclamat contradicţii flagrante în textul legii, dar şi lipsa unor analize şi studii de fezabilitate.

Ce este descentralizarea

Procesul descentralizării reprezintă în fapt un trasfer de competenţe de la ministere către autorităţile locale – primării, Consilii Judeţene. Astfel, mai multe direcţii aflate în subordinea ministerelor: sănătate, agricultură, cultură, sport, mediu vor trece în urma procesului de descentralizare în coordonarea autorităţilor locale. Procesul descentralizării nu este unul nou, măsura fiind prezentă în programul de guvernare şi în anii trecuţi, dar niciodată nu a fost realizată. Ea a devenit prioritară pentru USL după ce procesul regionalizării a fost blocat din cauza amânării procesului de modificare a Constituţiei.

În competenţele autorităţilor publice locale ar urma să intre, aşa cum a fost convenit anterior în Guvernul USL cu consultarea grupului parlamentar al UDMR:

– serviciile de sănătate publică la nivel judeţean;

– administrarea plajelor turistice maritime şi fluviale, ale râurilor, pârâurilor;

– administrarea sistemelor de gospodărire a apelor;

– protecţia mediului, pescuit şi acvacultură;

– administrarea unităţilor sportive şi de tineret, a taberelor şcolare,  centrelor de agrement, caselor de cultură ale studenţilor, precum şi a cluburilor sportive de la nivel local;

– dezvoltare şi promovare turistică;

– organizează şi desfăşoară activităţi educative extraşcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor;

– protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judeţului;

– implementarea programelor judeţene în domeniul tineretului şi sportului.

În noua formula de guvernare, miniştrii plănuiesc însă să meargă şi mai departe, redeschizând discuţia despre transferul porturilor sau al poliţiei la nivel local.