Blowin’ in the wind (I)

Prolegomene

În data de 30.06.2022 apărea un text în Apix.ro despre cel de-al doilea cel mai mare centru logistic regional al reţelei Kaufland din România şi al treilea din punctul de vedere cronologic. Aici aflăm următoarele: „Centrul regional multifuncţional Kaufland va fi amenajat pe un teren care are o suprafaţă de 402.440 mp (40 hectare), iar construcţiile propuse de companie vor ocupa 70%. Astfel suprafaţa construită va fi de 281.708 mp, iar cea desfăşurată de 579.513 mp.” Dacă vă întrebaţi de ce retailerul a preferat atunci o astfel de implantare periferică în raport cu teritoriul ţării noastre, răspunsul pare a fi destul de simplu: hubul Kaufland, deşi categorisit ca fiind regional, urma să joace un rol transnaţional, pentru aprovizionarea atât a Moldovei (apusene), cât şi a reţelei emergente din Republica Moldova.

Pe 3.06.2023, Apix.ro revine cu un text, unde se precizează că proiectul Kaufland ar putea începe anul acesta şi că în raportul de mediu, cel mai nou document cu privire la această investiţie, se vorbeşte (doar) de 70000 mp (7 ha). Să fi etapizat investiţia cei de la Kaufland? Sau au luat în calcul variabile la care noi nu avem încă acces?

Nu e deloc liniştitoare expectativa Kaufland. Eventualele evoluţii neprielnice nouă în războiul din Ucraina şi situaţia deloc predictibilă a Republicii Moldova în ecuaţia conflictului s-ar putea să fie o cauză a unei probabile etapizări a proiectului. A doua cauză, poate chiar cea principală, e una de sorginte domestică: letargia în care s-a adâncit proiectul Autostrăzii transcarpaţice Iaşi-Târgu Mureş, inclusiv centura nordică a Iaşului (A8), ce pare mai îndepărtat decât se prefigura acum doi-trei, poate patru ani, pe când Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a susţinut doi dintre cei mai activi membri ai ONG-urilor partenere în funcţii pe lângă Ministerul Transporturilor, fapt ce s-a dovedit deloc productiv, pentru că aceştia şi-au închis, simultan cu numirile lor în funcţii politice, modul de reacţie mai contondent de tip civic.

N-ar fi exclus ca reţeaua de retail să-şi fi revizuit strategia pentru întregul spaţiu est-carpatic. S-ar putea să prefere o strategie de realizare a unor reţele comerciale subregionale cu doua-trei centre logistice: unul la Iaşi, pentru vreo 10-12 magazine din interiorul frontierelor naţionale, un altul, cel mai probabil, la Bacău, pentru partea de vest a Moldovei (apusene), poate şi pentru cea sudică, şi un al III-lea la Chişinău.

Tot frâna distanţei şi evoluţiile neprielnice pe „frontul” A8, coroborat, însă, şi cu ritmul accelerat al şantierului A7, par să fi stat la baza unei alte strategii, de data aceasta a Poştei Române. E vorba despre o foarte posibilă delocalizare a Centrului regional de tranzit al acestei instituţii de la Iaşi la Roman pe criterii de centralitate geometrică.

În plus, într-o ştire de acum câteva zile, ce nu s-a „bucurat” de atenţia cuvenită din partea presei, aflăm că nu există finanţare pentru breteaua/ bretelele ce vor lega aeroportul, dar şi Spitalul Regional de Urgenţe (SRU) de A8, relaţii rutiere, ce vor conecta cele două obiective la hinterlandul lor teritorial; unul chiar transnaţional, în cazul aeroportului, care-şi realizează în prezent 1/3 din traficul de pasageri din surse externe, deservind şi Republica Moldova, şi partea sud-vestică a Ucrainei.

Moara de Vânt sau buturuga mică a Iaşului

Moara de Vânt e un cartier liliputan al Iaşului, în care intervenţiile urbanistice au fost mult mai modeste decât în cazul altor cartiere ieşene: blocuri încă puţine şi o tramă stradală în bună parte asfaltată, dar formată din străzi înguste şi încâlcite, de sorginte rurală. Ignorată până acum, această zonă devine epicentrul dezvoltării Iaşului ca metropolă regională, obiective importante ce vor asigura această calitate a oraşului nostru la nivelul Moldovei fiind proiectate şi localizate aici sau în proximitate: dezvoltarea aeroportului, SRU, stadionul, sala polivalentă, un cartier (pseudo)smart, cu blocuri înghesuite, unele şi de zece etaje. În lipsa unor alternative rutiere la ceea ce oferă acum uliţele de factură rurală ale Morii de Vânt, aceste obiective importante la nivel regional nu vor putea fi accesate.

Strategii upside down la Iaşi

În finalul textului de astăzi vă propun să trecem în revistă şi câteva termene de finalizare ale proiectelor mari ale oraşului nostru din această răscruce de vânturi:

– Termenul final de execuţie al Terminalului 4 al aeroportului ieşean – sfârşitul anului 2023; cel mai probabil, livrarea va fi la începutul anului 2024;

– Livrarea Spitalului Regional de Urgenţe (SRU) – 2027, cel mai probabil.

– Cele două mari proiecte sportive, stadionul şi sala polivalentă, nu au încă termene definite. Şi nici finanţare, aşa că: slavă municipalităţii!

– Livrarea centurii nordice a Iaşului (parte a A8) – 2030, după spusele unui specialist din CNIR.

Şi să nu uităm! Există riscul ca miile de participanţi la Campionatul Mondial ESports, ce se va desfăşura la final de august, să fie nevoiţi să învingă marele şantier al parcării aeoportului în drumul lor spre Iaşi. (Pe data viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi