Conflict total între medici ai Spitalului de Copii şi conducerea judeţului: o nouă misivă

„Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi nu a făcut referire şi nu a evaluat actul medical ci a luat atitudine faţă de anumite situaţii constatate şi aduse la cunoştinţă de către conducerea unităţii medicale şi părinţi ai copiilor internaţi aici“, se precizează în comunicatul CJ Iaşi.

Un comunicat care încearca să „pună batista“ pe declaraţiile belicoase făcute de Maricel Popa săptămîna trecută. Atunci, oficalul a susţinut că a descoperit 3 milioane de lei datorii adunate în conturile instituţiei după mandatul fostului director Radu Terinte, şi a mai spus că la Spitalul de Copii s-au făcut „abuzuri şi lucruri anormale“.

Pontaje false la cadrele medicale, mâncarea şi medicamentele micilor pacienţi luate acasă de angajaţi din cantina sau magazia spitalului, salariaţi care figurau ca fiind prezenţi dar care nu se aflau la serviciu: sunt doar câteva dintre neregulile invocate de preşedintele CJ Iaşi.

„Mulţi au fost plătiţi fără să fie la muncă. Au fost multe cazuri când făceam prezenţa aici şi nu erau. Sau, de exemplu, la un act medical, la o operaţie erau pontaţi şase medici“, spunea Maricel Popa la deschiderea lucrărilor de reabilitare de la instituţia amintită.

A urmat explicaţia celor 30 de chirurgi pediatrici, care l-a lăsat în schimb fără replica şe şeful CJ Iaşi.

„Un pacient copil politraumatizat, victimă a unui accident rutier, poate necesita o echipă chirurgicală formată din: doi sau trei chirurgi pediatri, doi sau trei chirurgi ortopezi pediatri, doi sau trei chirurgi plasticieni, eventual neurochirurgi şi chirurgi ORL. La aceştia se adaugă medici chirurgi rezidenţi, aflaţi în procesul de formare profesională“, au explicat aceştia.

Maricel Popa susţine mai nou, într-o comunicare de ieri, că instituţia pe care o are în subordine nu poate interveni în actul managerial al spitalului, ci răs­pun­de strict de finanţare. Dar, se arată în comunicat, „deciziile cu privire la modul de organizare precum şi la investiţiile necesare se iau de către Consiliul de Administraţie“.

Ceea ce nu a men­ţio­nat însă preşedintele Maricel Popa în comunicat este faptul că din Consiliul de Administraţie al spitalului fac parte, pe lângă reprezentanţii DSP, ai Colegiului Medicilor, ai UMF Iaşi şi ai OAMGMAMR Filiala Iaşi, şi trei reprezentanţi ai CJ, dintre care unul ce îl reprezintă direct pe şeful CJ.

La aceştia trei, se mai adaugă alţi trei membrii supleanţi, desemnaţi de aceeaşi instituţie. În total, CJ Iaşi are şase dintre cei 12 membrii ai CA. Cu alte cuvinte, având reprezentanţi direcţi în CA al spitalului, şeful CJ Iaşi putea interveni oricând în actul managerial şi în cazul investiţiilor făcute.

Dar, după cum spun medicii chirurgi, în acest moment în spital funcţionează doar două din cele patru săli de operaţie, acest lucru fiind cauzat de „refuzul constant al CJ Iaşi de a asigura finanţarea necesară reparării aparaturii nefuncţionale“.

Investiţiile CJ, mai mult stricate decât funcţionale

Medicii chirurgi pediatri au mai afirmat că „Spitalului de Copii i s-au refuzat în mod constant solicitările de fonduri, fiind la nivelul anilor ’70, când asistentele medicale împăturesc manual compresele necesare pentru intervenţiile chirurgicale, aparatele ghipsate se fabrică manual din praf de ghips şi feşe de tifon (în locul aparatelor ghipsate performante, prefabricate).

La acestea se adaugă dificultăţile în efectuarea investigaţiilor imagistice: aparatele pentru CT şi RMN fiind frecvent nefuncţionale, programarea unui examen CT/RMN putând să dureze 2-3 luni“.

În replică, preşedintelui Maricel Popa susţine că „sumele primite de unităţile din subordine nu au fost alocate discreţionar de CJ, ci în conformitate cu solicitările primite din partea conducerilor acestora, nerefuzându-se, aşa cum se afirmă din necunoaştere, în mod constant, direcţionarea de fonduri către Spitalul «Sf. Maria».

Cât despre imposibilitatea utilizării aparaturii medicale, cauzată de diverse defecţiuni, demersurile pentru remedierea şi păstrarea în stare de funcţionare a echipamentelor, precum şi punerea în funcţiune a celor noi şi crearea de condiţii optime necesare utilizării acestora intră în sarcina conducerii unităţii medicale.

În acest sens, aducem exemplu aparatul computer tomograf, primit de unitatea medicală în anul 2011, care a fost pus în funcţiune abia în anul 2012“.

Maricel Popa mai aminteşte şi de faptul că instituţia pe care o reprezintă a achiziţionat recent şi un aparat de rezonanţă magnetică (RMN) cu suma de 3,5 milioane de lei, aparat despre care însă prin reprezentaţii CJ din cadrul CA al spitalului trebuia să ştie că este „frecvent nefuncţional“ , motiv pentru care programarea unui examen CT/RMN a ajuns să dureze 2-3 luni.

Numai de bine despre directorul care a închis sălile de operaţie

În ceea ce priveşte calitatea actului managerial al actualului director, ec. Corneliu Mihai, Maricel Popa nu a mai făcut nicio referire, deşi iniţial, în urmă cu câteva zile, şeful CJ dădea să se înţeleagă că-l va susţine pe acesta la concursul pentru numirea definitivă pe post, concurs ce va avea loc după şase luni de interimat.

„Deja pierderile s-au diminuat semnificativ. Vom face o evaluare la trei luni“, a spus Maricel Popa. Diminuarea pierderilor însă s-a făcut cu nişte sacrificii impuse de actuala conducere a spitalului care au dus la mutilarea actului medical.

Medicii chirurgi de la Spitalul de Copii Sfanta Maria au atras atenţia că „din momentul instalării noului manager, ec. Corneliu Mihai, a fost redus timpul de utilizare efectivă a unei săli de operaţie la maximum cinci ore pe zi, ceea ce a dus la o reducere drastică a numărului de pacienţi care sunt operaţi zilnic“.

În acelaşi timp, a crescut perioada de aşteptare pentru un pacient cronic, aceasta ajungând între cinci şi zece luni. Astfel, zilnic pot fi operaţi maximum patru pacienţi, deşi există în spital şapte specialităţi chirurgicale şi 30 de chirurgi.