Paradoxul este accentuat de o stare cât se poate de obiectivă, şi anume (potrivit aceleiaşi surse) ”deşi veniturile nete reale sunt reduse, populaţia îşi petrece o parte a concediului în ţările vecine care, probabil, oferă condiţii de preţ şi calitate mai bune”. De altminteri, trebuie să recunoaştem, problemele acestui sector constituie motiv de preocupare susţinută pentru factorii macrodecizionali autohtoni. Premierul nostru, la ultima întrunire de Executiv, sublinia că ”Turismul românesc este un domeniu dinamic şi cu potenţial de creştere. Datele INS arată că măsuri de stimulare precum acordarea voucherelor de vacanţă produc rezultate şi efecte pozitive pentru economie.

Numărul turiştilor cazaţi în luna august 2018 a fost cu aproape 10% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut…” (http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/declaratii-sustinute-de-premierul-viorica-dancila-la-inceputul-edintei-de-guvern1538652846). Constatările de acest fel sunt oarecum în consonanţă cu cele ale unor cercetări pe intervale mai lungi, care arată că ”în termeni generali, aceste rezultate (ale sectorului în discuţie – n.a.) sunt satisfăcătoare şi relevă o creştere a activităţii turistice” (M.G. Anghel, ibid.). Dar pentru că aminteam de factorii macrodecizionali, să spunem şi care este ultima măsură gândită de aceştia, menită să dea un nou imbold sectorului hotelier. Aceasta este una de ordin fiscal şi vizează reducerea cotei TVA la 5% pentru cazare şi unele activităţi conexe. Un act normativ dat în acest sens (OUG), care, cu siguranţă, dincolo de faptul că după intrarea în vigoare, prin uşurarea poverii de plată (TVA) stimulează turismul, consumul intern şi, în final, creşterea economică, amendează neaşteptat ultimul Cod fiscal (Legea nr. 227/2015). Odată apărut în Monitorul oficial, respectivul act normativ ar face să se extindă aplicarea cotei reduse de TVA de 5% nu numai pentru cazare, dar şi când e vorba despre serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea. S-ar adăuga aici şi utilizarea facilităţilor sportive ori accesul în parcuri de distracţii/recreative. Într-un fel, succesul pare garantat, dacă ne gândim că ”de la 1 noiembrie 2018 se va elimina cota redevenţei pentru apa geotermală şi apa minerală naturală utilizată pentru consumul populaţiei la buvetele publice. Prin această măsură – este cât se poate de clar – se urmăreşte susţinerea turismului balnear şi diminuarea costurilor pentru producerea energiei termice în sistemele care folosesc apa geotermală” (http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?methodâdetalii&idâ999608810). Trăgând un ochi şi prin actul de fundamentare a OUG amintite, nu putem să nu observăm că măsura ca atare, la modul direct, îi aduce Guvernului şi unele pierderi bugetare. Acestea derivă din neîncasarea diferenţei de TVA (proprţional cu cât se face reducerea), determinate la 40 mil. lei doar pentru anul acesta (ultimele două luni rămase). Pentru anul 2019 şi următorii trei ani, pierderea se amplifică de zece ori în cazul fiecărui exerciţiu (situându-se la: 48 mil. lei – 2019, 53 mil. lei – 2020, 56 mil. lei – 2021 şi 61 mil. lei – 2022).

Însă, neprivind strict contabiliceşte, este de prezumat că va interveni (mai mult decât) compensatoriu o creştere legată de dezvoltarea pe orizontală a diverselor activităţi economice… Chiar documentul Executivului reţine, când este vorba despre impactul măsurii asupra mediului de afaceri, că ”Reducerea TVA pentru serviciile de restaurant şi de catering, cazare şi activităţi sportive, recreative şi distractive reprezintă o pârghie deosebit de importantă din perspectiva dezvoltării economiei naţionale, prin susţinerea consumului intern, ca urmare a creării premiselor necesare pentru scăderea preţurilor bunurilor şi serviciilor” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/NFProiectOUGcflb_29092018.docx). Apoi, nu trebuie uitat că dincolo de creşterea consumului intern şi stimularea creşterii economice, aşteptate cu bun temei să apară – după o măsură de defiscalizare, nici avantajele pe linia reducerii evaziunii/fraudei fiscale n-ar putea să rămână în vreun fel neglijabile… (prof. univ. dr. Ionel BOSTAN)