Emoţia #2

marți, 03 aprilie 2018, 01:50
1 MIN
 Emoţia #2

Hotărât, fişierul privind expresia emoţiei inculcate silnic prin mass-media, de ai vrea să-l prezinţi în două secvenţe ale rubricii de faţă, este prea încărcat (anterior, ne-am ocupat, pe scurtături, abia de apocalipticdezastru şi de groază (pentru cele două substantive, inclusiv derivatele). Invitându-i pe cititori să colaboreze în ceea ce priveşte interpretarea includerii lor în discurs, astăzi abordăm, tot pe scurt, doar câţiva termeni care ţintesc, şi aceştia, spre spălarea şi incendierea creierilor cititorilor. 

De-ţi aduci aminte de şedinţele de luni de la clasa D-lui Vucea (al lui Delavrancea), când era „zi de spus“, elevii dezvoltând „cronica mahalalelor“: capul unui copil făcut terci de un cal, copii decapitaţi de hoţi, cu satârul, bărbat jupuit de viu şi apoi „dumicat bucăţele“ (taxate de scriitor drept „scorneli încornorate“). Dar, cu presa e altceva!

► Pirotehnice şi belicoase. Contextul omologat pentru aducerea în discursul public a substantivului bombă este cel care se găseşte, cu particularizare, în proiecţia „Premierul Dăncilă mai numeşte o bombă sexy din Neamţ“ (drept „consilier de stat“; /voxbiz.ro/); alte ipostaze: „BOMBĂ la ANAF! Au fost DEMIŞI 24 de şefi“; „Lovitură bombă pentru România! Departamentul de Stat al SUA este dat în judecată…“ (problema Soros); „anunţ-bombă“ (de la: Liviu Dragnea, „Dacia“; despre Firea etc.). Astfel că, treptat, ce să mai faci cu „bomba artizanală“ care l-a lăsat infirm pe caporalul Cătălin-Cristian Olteanu din Batalionul 495 Manevră, aflat în misiune în Provincia Zabul din Afganistan…

► Exploziv se află, de asemenea, pe un loc meritoriu, dar nu determinantul lui material, căci referirea se ocupă de neuronii noştri, de ex., „Anunţ EXPLOZIV din Guvern, care [fireşte] provoacă un SEISM în Sistem“ (/stiripesurse.ro/), „ATAC EXPLOZIV, la adresa procurorului Lazăr!“ sau „Biliard Super Exploziv: ia-ţi tacul şi joacă meciuri explozive de biliard!“ (altă adresă, inutilă!). Specii: „Seară explozivă la X-tv“, după cum există şi „diareea explozivă“. Ca să nu mai vorbim de „explozia de preţuri înainte de Paşte“ (destui binevoitori).

► Telurice. Am aflat despre explozia provocând seismul „sistemului“, dar există numeroase alte înfricoşătoare combinaţii incitatoare; ceea ce pentru unii nu era decât, acolo, o „bombă“, pentru alţii este „Cutremur la ANAF“. După cum se anunţă, însă, de fapt, şi un „CUTREMUR în Guvern! Mihai Fifor, ministrul Apărării, dat afară de Dragnea!“; printre „amănuntele INCENDIARE!“ promise: respectivul „ar putea fi schimbat din funcţie la prima remaniere guvernamentală“ (/comisarul.ro/). A, nu, cel cu magnitudinea de 6,9 grade pe scara Richter a avut loc undeva în largul coastelor insulei Noua Britanie (aparţinând de Papua Noua Guinee), iar organele abilitate au emis cuvenita avertizare de tsunami…

► Catastrofe. Revenim la dimensiuni ale „apocalipticului“, deoarece s-au transmis „imagini apocaliptice in Africa! O crapatura uriasa a aparut in pamant si se intinde pe zeci de kilometri. Marturiile socante ale geologilor: continentul este la un pas de catastrofa“. Articolul respectiv anunţă o „Catastrofă de proporţii în sud-vestul Kenyei!“ (/ciao.ro/). Deci, putem avea catastrofe şi mai aşa şi mai pe dincolo, după cum se poate aprecia; mai întâi, „Bianca D. este catastrofă la shopping“, fenomen în creştere în cazul „Catastrofă la Dinamo: 3 dinamovişti, evoluţie penibilă cu Juventus! Un singur remarcat“ (/gsp.ro/). Dar, în materie de fotbal nu-i de joacă, o recunosc specialiştii: „«Lovitură istorică» / «Incredibil» / «Catastrofă». Presa internaţională, după ce Argentina a fost umilită în Spania. 28.03.2018“ (/digisport.ro/). Nu că nu s-ar şti, dar nu chiar totul: „Nu Titanic a fost cea mai mare catastrofă maritimă. Povestea vaporului SULTANA“ (/realitatea.net/; numai că vasul respectiv s-a scufundat pe râul Mississippi, pe data de 27 aprilie 1865).

► Carnagiile, în sfârşit. Dacă ţinem seama de sursa neologismului, fr. carnage, substantivul ar numi acţiunea de a ucide, de a desface în bucăţi (de o manieră violentă şi sângeroasă) un număr mare de animale sau de oameni, respectiv rezultatul acestei acţiuni. Aşadar, substantivul (scris şi carnaj), numeşte „uciderea în masă, masacrul“, sens reflectat, aproximativ, de enunţul „Carnagiu în Coreea de Sud! Peste 29 de morţi şi zeci de răniţi“. Să se compare, însă, cu alte viziuni ale presei: „CARNAGIU în Spania, după ce s-a prăbuşit podeaua unei discoteci. Douăzeci şi două de persoane au fost rănite, noaptea trecută, după prăbuşirea podelei unei discoteci din Adeje, pe insula Tenerife“ (/stiripesurse.ro/; autorul ştirii, Lucian Negrea, reporter). Sau: „Carnagiu pe o şosea din Lugoj… Accident rutier, pe centura Lugoj, între 2 autovehicule, 5 persoane implicate. Toate persoanele necesită îngrijiri medicale“ (/observator.tv/). Oricum, slavă Domnului!

► Şi din fuga tastaturii, răzbunarea… bunilor: „Antonia, care are o relaţie amoroasă de ani bunic cu Alex V., a postat pe contul său de socializare două poze cu care i-a luat prin surprindere pe fanii săi“ (/evz.ro/).

► Data viitoare, despre limbajul exploziv pascal.

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Comentarii