Dacă pare lejeră (îndepărtată) data până la care a fost asumată îndeplinirea a 507 jaloane şi ţinte asociate investiţiilor-cheie ținând de PNRR, în realitate nimic nu e mai fals. Trei ani și jumătate (până la 31 august 2026) trec zburând, iar noi încă nu am reușit corelarea prevederilor privind ”fondurile europene din cadrul MRR, situație care, în prezent, generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). Realizarea efectivă a reformelor majore aferente celor şase piloni principali stabiliţi prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului depinde, fără discuție, și de volumul și calitatea resurselor umane implicate aici.

Responsabilitățile acestora și competențele corespunzătoare sunt, cu nimic mai prejos, similare celor necesare pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în cadul CFM. Apoi ”activitățile specifice atribuțiilor de coordonator de reformă/investiții sunt de o complexitate deosebită iar pentru recrutarea/retenția unui personal înalt calificat care să asigure implementarea reformelor și investițiilor în termenele asumate este necesară remunerarea în aceleași condiții pentru toate instituțiile cu atribuții și specificități similare, drept pentru care este necesară și uniformizarea condițiilor de remunerare pentru activitatea de gestionare a PNRR.” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). În esență, ceea ce se impune pregnant a fi reținut (potrivit sursei anterior indicate) este faptul că actualul sistem de salarizare, dacă nu ar fi modificat, ar putea să împiedice ducerea la capăt a PNRR.

Riscul exprimat de Executiv (”imposibilitatea retenției personalului înalt calificat va conduce la o instabilitate a aparatului tehnic la nivelul coordonatorilor de reforme și investiții, ceea ce va genera în mod inevitabil întârzieri în atingerea jaloanelor în termenele asumate, întârzieri care la rândul lor ar face imposibilă respectarea calendarului privind depunerea cererilor de plată către Comisia Europeană”), pare acum posibil de prevenit doar printr-o măsură legislativă de majorare a veniturilor anumitor categorii de personal bugetar. Măsura ca atare este dată de o OUG (pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice), care prevede sporiri salariale în direcția arătată. Mai exact, se reglementează ”majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat (această majorare se va aplica proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect – n.ns.)” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326), pentru personalul nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, precum și personalul implicat în implementarea PNRR.

Majorarea amintită privește și preşedinții și vicepreşedinții de consiliu judeţean şi primarii și viceprimarii. Apoi ”personalul care gestionează fonduri comunitare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, în loc de majorarea de până la 25 de clase de salarizare, respectiv de majorarea salariilor de bază cu până la 75%, urmează să beneficieze de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 50%.” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326). Prevederea urmează să fie valabilă și pentru personalul din cadrul Direcţiei pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi. Nu au fost uitat nici personalul Corpului controlorilor delegați din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru care se prevede ”majorarea salariului de bază cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326).

Se cunoaște, respectivii controlori (deja) derulează activități legate de asigurarea conformității reglementărilor legale în domeniul controlului financiar preventiv, precum și exercitarea controlului financiar preventiv delegat la ordonatorii de credite care gestionează fonduri alocate prin PNRR. Fără a avea neapărat legătură directă cu PNRR, să amintim și faptul că a fost programată pentru exercițiul financiar următor (2023) și majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Conform unui Proiect de OUG se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar (de la 1 ianuarie 2023), creșterea fiind de 17,6 %, față de luna decembrie 2022 (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/01/NF-2.pdf). Influențele favorabile sunt așteptate asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru.

Evident, nu este de neglijat impactul asupra creșterii consumului, care indiscutabil influențează importul de bunuri de consum. În prezent beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei, un număr de circa 856.830 salariați, adică 16,27% din numărul total de salariați activi – 5.265.252, iar de majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia un număr de 2.181.134 salariați. Să amintim că în luna septembrie 2022 (https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/castigul-salarial-mediu-brut-in-septembrie-a-fost-6457-lei-iar-cel-net-4003-lei-s16710/), câştigul salarial mediu brut a fost 6.457 lei, iar câştigul salarial mediu net pe economie a atins nivelul de 4.003 lei.