Şosea inexistentă propusă să devină autostradă

Cei doi oficiali au precizat însă că această variantă ar putea fi luată în calcul numai în situaţia în care studiul de fezabilitate ar justifica aceste modificări. Astfel, ar fi nevoie de mai multe analize detaliate, care să includă analiza de opţiuni, estimările de cost, analiza de capacitate şi analiza economică, precum şi studiul de impact asupra mediului.

Argumentele invocate de botoşăneni au fost că realizarea unui sector de autostradă ar aduce zonei mai multe avantaje economico-sociale, precum accesul direct la Autostrada A7, care ar asigura ulterior deschidere şi către Autostrada „Unirii” (A8) (n.r. – incluzând astfel şi judeţul Botoşani într-o reţea modernă de transport), o legătură rapidă către Aeroportul Salcea, o nouă legătură între municipiile Botoşani şi Suceava, traficul auto urmând să beneficieze de condiţii superioare de circulaţie, care se vor concretiza într-o serie de avantaje economice, respectiv reducerea cheltuielilor de exploatare a vehiculelor, grad sporit de siguranţă, o reducere a pierderilor din accidente şi a poluării mediului la traversarea localităţilor pe traseele existente.

În plus, s-a invocat că acest sector de autostradă ar deservi direct judeţele Botoşani şi Suceava, care împreună reprezintă peste 5% din populaţia şi teritoriul României. Doar că aceste demersuri în faţa ministrului Grindeanu au fost făcute fără suceveni, deşi interesele sunt comune.

Drumul expres A7 – Suceava-Botoşani, care ar urma să aibă 26 de kilometri, a fost inclus de anul trecut în Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi ar costa 124,5 milioane de euro fără TVA.

Citiţi materialul integral pe monitorulbt.ro