Turism: de ce Clujul este de 5 ori peste Iași? Analiză statistică despre obiectivele Strategiei de Marketing Turistic a judeţului

În contextul activităţii desfăşurate în cadrul Grupului tehnic de lucru pentru elaborarea Strategiei de Marketing Turistic a judeţului Iaşi şi în continuarea ultimului articol publicat în Ziarul de Iaşi, propun cititorilor o analiză comparativă privind turismul în judeţele Iaşi şi Cluj, comparabile ca populaţie, cu muncipiile reşedinţă de judeţ – poli de creştere pentru regiunile din care fac parte (Nord-Est şi Nord-Vest). Sursa datelor utilizate pentru analiza comparativă o constituie cercetarea statistică referitoare la „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiune de cazare”, derulată de Institutul Naţional de Statistică, sintetizate în baza TEMPO Online.

Un prim indicator care descrie nivelul de dezvoltare a turismului într-o unitate administrativ-teritorială (regiunea, judeţul, localitatea) se referă la infrastructura de cazare a turiştilor (structura de primire turistică) care reuneşte construcţiile sau amenajările (hoteluri, hosteluri, moteluri, pensiuni, hanuri, vile turistice etc.) şi care furnizează în mod permanent sau sezonier servicii de cazare, restaurant, recreere şi altele. Statistica oficială cuprinde/ numără toate structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, care au o capacitate de cazare de cel puţin 5 locuri.

Conform datelor INS, în anul 2020, la nivel naţional existau 9120 de structuri de primire turistică, din care 397 erau în judeţul Cluj şi 79 în judeţul Iaşi. Practic, la finalul anului 2022, judeţul Cluj avea de 5 ori mai multe structuri de cazare turistică decât judeţul Iaşi.

La sfârşitul anului 2022, structurile de primire turistică din judeţul Iaşi furnizau un număr total de 4149 de locuri de cazare (din care 2930 în hoteluri), în timp ce structurile de primite turistică din judeţul Cluj asigurau un număr total de 9340 de locuri de cazare (din care 5515 în hoteluri). Observăm că judeţul transilvan oferă un număr de locuri de cazare de 2 ori mai mare faţă de judeţul moldav. Cele mai multe locuri de cazare sunt în hoteluri (peste 50%, în ambele judeţe), urmate de pensiunile agroturistice, pensiunile turistice, moteluri.

Al doilea indicator analizat este numărul de sosiri în structurile de primire turistică. Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică înseamnă că o persoană este înregistrată în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. În judeţul Iaşi, în luna aprilie 2023, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 10,8%. În ceea ce priveşte judeţul Cluj, în luna aprilie 2023, comparativ cu luna aprilie 2022, sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 23,9% (de 2 ori mai multe sosiri decât în judeţul Iaşi).

Al treilea indicator utilizat în analiza comparativă este numărul de înnoptări în structurile de primire turistică. Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat. În structurile de primire turistică din judeţul Iaşi, în luna aprilie 2023, au fost înregistrate 51424 înnoptări, fiind cu 2,7% mai mari faţă de luna aprilie 2022 (50076 înnoptări). Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică din judeţul Cluj, în luna aprilie 2023, au însumat 95974 înnoptări, fiind cu 31,9% mai mari decât înnoptările lunii aprilie 2022 (51142 înnoptări). Din datele prezentate până acum rezultă că judeţul Cluj surclasează Iaşul atât în ceea ce priveşte dinamica numărului de sosiri, cât şi de înnoptări în structurile de primire turistică, în luna aprilie 2023 comparativ cu luna similară a anului 2022.

Cel de-al patrulea indicator statistic pe care îl analizăm este indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, care se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, dintr-o anumită perioadă. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţul Iaşi, în luna aprilie 2023, a fost de 41,1% pe total structuri de cazare turistică, mai mare cu 1,2 puncte procentuale în comparaţie cu cel din luna aprilie 2022. În judeţul Cluj, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în luna aprilie 2023, a fost de 27,5%, în  creştere cu 5,3 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2022.

Deşi judeţul Iaşi dispune de o capacitate de cazare mai slabă decât Clujul, indicele de utilizare netă a acesteia este mai bun, cu un vârf înregistrat în luna octombrie a fiecărui an, când sunt organizate sărbătorile Iaşului şi hramul Sf. Parascheva. În octombrie 2022, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în judeţul Iaşi a fost de 55%. În judeţul Cluj, cea mai mare valoare a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică s-a înregistrat în luna august 2022, când a fost de 37,3%.

În perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2023, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică din judeţul Iaşi au însumat 109519 persoane, în creştere cu 15,2% faţă de perioada similară a anului 2022. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat, în perioada anterior menţionată, 84,1% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 15,9%.  Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 172501, în creştere cu 7,0% faţă de perioada similară a anului 2022. În judeţul Iaşi, durata medie a şederii a fost de 1,58 zile (1,56 zile turişti români şi 1,67 zile turişti străini).

Turismul din judeţul Iaşi este concentrat în proporţie de 90% în municipiul reşedinţă de judeţ, cu un vârf al sosirilor şi înnoptărilor în structurile de cazare turistică înregistrat în luna octombrie a fiecărui an, când se desfăşoară sărbătorile Iaşului şi pelerinajul la moaştele Sfintei Parascheva. Cele mai multe obiective turistice-culturale-religioase sunt concentrate în municipiul Iaşi, reprezentative fiind Palatul Culturii încadrat de ansamblul comercial Palas, catedralele şi mănăstirile istorice, precum şi universităţile.

La nivelul judeţului Cluj, perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2023, au fost cazaţi 186048 turişti. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022, numărul turiştilor sosiţi în judeţul Cluj a crescut cu 34,7%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică din judeţul Cluj în perioada de referinţă au însumat 172501, în creştere cu 7,0% faţă de perioada similară a anului 2022. Durata medie a şederii turiştilor în judeţul Cluj a fost de 1,58 zile (1,56 zile turişti români şi 1,67 zile turişti străini).

Judeţul Cluj, mai ales prin municipiul reşedinţă de judeţ, reprezintă un punct de atracţie turistică, istorică, culturală, academică, multiculturală care creează un fel de „spirit al loculuiˮ şi atrage mai ales tinerii deschişi spre diversitate, modernitate, progres. Reamintesc că, în anul 1581, a fost înfiinţat Colegiul Iezuit Báthoryan, prima academie de studii superioare de pe teritoriul actual al României, tradiţie care, ca un arc peste timp, a condus la statutul municipiului Cluj-Napoca de cel mai puternic oraş universitar, care găzduieşte aproximativ 100000 de studenţi anual, în universităţi care oferă programe de predare în limbile română, maghiară, germană, engleză şi franceză, cu Universitatea Babeş-Bolyai cea mai bine cotată universitate din ţară. Prin raportare la pelerinajul ocazionat de hramul Sf. Paracheva, festivalul UNTOLD este un fel de pelerinaj al tinerilor din toată lumea atraşi de magia muzicii electronice şi a artiştilor de gen care defilează pe impresionantul stadion Cluj Arena.

Ambele judeţe/ municipii reşedinţă de judeţ au un potenţial turistic ridicat, dar insuficient valorificat, fapt care se reflectă în dinamica indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică, precum şi în durata medie de şedere a turiştilor, indicatori cu valori destul de reduse. În judeţul Cluj sosesc mai mulţi turişti străini (20% din total sosiri turişti) faţă de Iaşi (16% din total sosiri turişti). Ambele judeţe sunt insuficient promovate din punct de vedere turistic, se bazează pe turismul de scurtă durată, city break, de weekend, pentru afaceri, participări la evenimente academice, culturale, artistice.

Prin dezvoltarea infrastructurii rutiere, pe calea ferată şi aeroportuare, Iaşul ar putea recupera uşor decalajul faţă de judeţul transilvan, inclusiv printr-o marketizare mai bună a potenţialului turistic din zona metropolitană a municipiului reşedinţă şi anumite destinaţii turistice din judeţ. În opinia mea, unul dintre obiectivele Strategiei de Marketing Turistic al judeţului Iaşi ar trebui să fie trecerea de la turismul de weekend  măcar la turismul sezonier şi, în perspectivă, la turismul bazat pe destinaţii/ obiective/ evenimente turistice relativ permanente. Doar cu brandurile „Sf. Paraschevaˮ, „prima universitate a ţăriiˮ şi „teiul lui Eminescuˮ nu se poate vorbi despre industrie turistică la Iaşi.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

Analiză apărută în secțiunea OPINII a Ziarului de Iasi