28 de inculpați achitați – un dosar de contrabandă cu țigări s-a făcut scrum. Interceptările DGPI au fost înlăturate

În februarie 2017, DIICOT a trimis în judecată 29 de inculpați, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de contrabandă în formă continuată. Grupul, format din români și ucraineni, se ocupase în perioada 2013-2014 de introducerea ilegală în țară de țigări. Acestea erau comercializate ulterior în Iași, dar și într-un magazin din Tomești sau în apropierea pieței din Târgu Frumos. La data la care dosarul a fost înaintat instanței, constituirea unui grup infracțional organizat era pedepsită cu până la 10 ani de închisoare, iar contrabanda, cu până la 7 ani de detenție. Un spor de până la trei ani de închisoare putea fi aplicat pentru forma continuată a infracțiunii. Chiar dacă numărul mare de inculpați făcea probabilă o durată destul de îndelungată a procedurilor de judecată, procurorii nu aveau emoții. Termenul de prescripție a răspunderii penale era de 16 ani, ceea ce însemna că avocații inculpaților ar fi trebuit să tragă de timp până în 2030 pentru a-și putea scăpa clienții de pedeapsă. Principala problemă era, mai degrabă, recuperarea prejudiciului adus bugetului de stat de activitatea grupului. În urma perchezițiilor domiciliare, se pusese sechestru pe 38.030 euro și 26.400 lei, fuseseră reținute o pereche de cercei, șase inele, două brățări și 5 lanțuri de aur, dar valoarea acestora nu era nici pe departe acoperitoare. Direcția Regională Vamală (DRV) cerea în instanță 344.125 lei.

În noiembrie 2017, ultimele excepții invocate de avocații apărării în camera preliminară au fost respinse, iar judecata propriu-zisă putea începe. O primă lovitură primită de procurori a apărut în timpul cercetării judecătorești, când a fost ridicată problema legalității culegerii probelor. Aceasta fusese discutată și în camera preliminară, dar apărarea nu reușise să-l convingă pe judecători. În timpul procesului însă, a reieșit că la interceptările telefonice care constituiau baza rechizitoriului lucraseră și angajați ai Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) a Ministerului Afacerilor Interne, nu organele poliției judiciare. „Lucrătorii din cadrul DGPI au procedat la efectuarea unor activități de executare a autorizațiilor de interceptare și a mandatelor de supraveghere tehnică, respectiv au întocmit notele de redare rezultate din prelucrarea interceptărilor şi înregistrărilor telefonice în dosarul în cauză, acțiuni ce depășesc limita unui pur suport tehnic, reprezentând în fapt o activitate de urmărire penală, făcută de organe ce nu aveau calitatea prevăzută de lege și care nici nu au fost delegate în acest sens de către procuror”, au constatat judecătorii. Faptul a fost suficient pentru a anula cea mai mare parte a rechizitoriului, interceptările fiind eliminate în bloc. În ianuarie 2021, s-a constatat că nu mai rămăsese mare lucru din dosar, în afara faptului că 29 de oameni se întâlniseră din când în când și că fuseseră confiscate 2.841 pachete de țigări. „Analizând restul probatoriului rămas în dosar se relevă o modificare în realitatea obiectivă, respectiv faptul că inculpaţii s-au întâlnit în mai multe rânduri, că s-au identificat nişte cantităţi de ţigări, însă probele rămase nu fac dovada certă a comiterii infracțiunii de criminalitate organizată”, au constatat judecătorii.

Cu rechizitoriul ciuruit, procesul a mers totuși mai departe. În martie 2022 însă, o decizie a Curții Constituționale avea să mai facă o gaură largă în năvod. La acea dată, judecătorii CCR au decis că un alineat dintr-un articol al Codului Vamal este neconstituțional. Alineatul menționa că se asimilează contrabandei și colectarea, deținerea, producerea, transportul, depozitarea sau vânzarea bunurilor de contrabandă. Problema era că legea nu menționa o cantitate sau valoare minimă a bunurilor. Putea fi considerat contrabandist și cel care cumpărase din piață, de la un traficant, un singur pachet de țigări. După câteva săptămâni, situația a fost rezolvată, menționându-se în lege că fapta trebuie să vizeze o cantitate de minim 10.000 de țigări.

Eliminarea interceptărilor telefonice din rechizitoriu îi punea însă pe procurori în imposibilitatea de a demonstra cantitățile concrete de țigări care fuseseră introduse în țară de contrabandiști la fiecare transport. A fost cazul concret al uneia dintre inculpate, în sarcina căreia procurorii reținuseră introducerea în țară a 6.800 de pachete de țigări. Cantitatea rezulta dintr-o interceptare telefonică, exclusă din dosar. Mai mult, pentru reținerea formei continuate a infracțiunii, ar fi trebuit ca la fiecare transport să se fi adus minim 500 de pachete de țigări. O cantitate mai mică nu ar mai fi reprezentat contrabandă. Ipotetic, țigările puteau fi introduse și printr-o contravenție, nu doar printr-o infracțiune, au conchis magistrații Tribunalului.

După încă două luni, la sfârșitul lunii mai 2022, o nouă decizie a CCR a dat lovitura de grație dosarului. Decizia înjumătățea practic termenele de prescripție a răspunderii penale. Procurorii nu mai aveau 16 ani la dispoziție pentru a obține o condamnare definitivă, ci doar 8. Din acel moment, dosarul putea fi considerat mort și îngropat. „A existat un complex de prevederi ale legii penale incidente în cauză, în vigoare toate la un moment dat (suficient o zi) sau într-un anumit interval de timp, a căror aplicare să conducă la încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale”, a fost concluzia logică a magistraților. Aceștia au pronunțat achitări în cazul tuturor inculpaților, pentru toate acuzațiile aduse de procurori și au dispus restituirea către aceștia până și a țigărilor confiscate.

Sentința Tribunalului a fost contestată atât de DIICOT, cât și de Direcția Regională Vamală. Procurorii au apreciat că, chiar prin declararea ca neconstituțională a unui articol din Codul Vamal, fapta era în continuare pedepsită de lege, prin Codul Fiscal. Apoi, Tribunalul anulase, la pachet cu interceptările telefonice, și procesele-verbale de supraveghere operatică, care fuseseră întocmite de polițiștii judiciari. O parte a probelor rămâneau valabile. La aceasta, DRV adăuga că decizia de restituire a țigărilor către contrabandiști era absurdă. „Restituirea ţigaretelor fără timbru de acciză confiscate este profund nelegală. Deţinerea sau circulaţia bunurilor confiscate în prezenta cauză este interzisă prin lege”, au argumentat reprezentanții DRV.

Cele două contestații au fost admise de Curtea de Apel. Magistrații acestei instanțe au fost de acord că Tribunalul anulase mai multe probe decât era cazul și că țigările confiscate nu ar fi trebuit returnate. Pentru anchetatori a fost însă doar o victorie de orgoliu. Prescripția răspunderii penale făcea oricum imposibilă condamnarea inculpaților. Judecătorii au pronunțat din nou decizii de achitare. Doar pentru 28 de inculpați însă, unul decedând în timpul procesului. Țigările de contrabandă au fost confiscate din nou. Urmează ca DRV să încerce recuperarea prejudiciului adus bugetului de stat pe cale civilă.