9 etaje în loc de 3 – Martorul principal îşi contestă propria recunoaştere a vinovăţiei. Scapă Chirica de „Flux” prin ricoşeu?

joi, 08 februarie 2024, 02:50
3 MIN
 9 etaje în loc de 3 – Martorul principal îşi contestă propria recunoaştere a vinovăţiei. Scapă Chirica de „Flux” prin ricoşeu?

Martorul-cheie din dosarul „Flux” ar putea scăpa de orice pedeapsă. În schimbul mărturiei sale, Gabriel Ghergheşanu (FOTO STANGA) a încheiat cu procurorii DNA un acord prin care îşi recunoştea participarea la una dintre principalele infracţiuni vizate în dosar, falsul intelectual. Acordul a fost acceptat de Tribunal, dar ulterior Ghergheşanu a contestat sentinţa pe care o acceptase, invocând prescripţia răspunderii penale. 

Această posibilitate a fost prezentată de „Ziarul de Iaşi” încă din octombrie anul trecut. Decizia Curţii de Apel în acest caz va influenţa direct şi evoluţia dosarului principal în instanţă, pentru că primarul Mihai Chirica este acuzat de complicitate tocmai la falsul intelectual recunoscut de Ghergheşanu.

Dosarul „Flux” a plecat de la construirea de către SC Flux SRL a unui bloc cu 9 niveluri, în loc de trei, câte fuseseră autorizate. În pofida acestui fapt, municipalitatea a emis certificatul de atestare a edificării, care confirma că noua construcţie respecta autorizaţia. Certificatul, semnat de primar şi viceprimar, a fost eliberat în baza verificărilor în teren efectuate de doi angajaţi ai Primăriei, Victor Gavriluţă şi Gabriel Ghergheşanu. Aceştia nu au fost însă incluşi în dosarul principal întocmit de procurori, cazurile lor fiind disjunse. Gavriluţă este judecat separat pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Lui Ghergheşanu, acuzat în plus şi de fals intelectual, procurorii i-au propus un acord de recunoaştere a vinovăţiei, prin care urma să primească o condamnare la 2 ani, 2 luni şi 20 de zile de închisoare, dar cu suspendare.

Ghergheşanu contestă propria recunoaştere a vinovăţiei

Acordul a fost aprobat de magistraţii Tribunalului în noiembrie anul trecut. De regulă, odată acceptate de judecători, acordurile de recunoaştere a vinovăţiei nu mai sunt contestate. În decembrie însă, Ghergheşanu a făcut tocmai aceasta. Reprezentat de un alt avocat, el a invocat prescripţia răspunderii penale. „În pronunţarea sentinţei, instanţa de fond a omis reţinerea unui aspect esenţial, anume intervenirea în timpul procesului, înainte de existenţa unei soluţii definitive privitoare la situaţia juridică a inculpatului, a unei cauze de împiedicare a exercitării acţiunii penale faţă de acesta. Facem astfel referire la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, în urma modificărilor consacrate la nivel naţional de deciziile 298/2018 şi 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, coroborat cu Decizia 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a menţionat avocatul în expunerea de considerente a apelului.

Cititi si: Procesul primarului: o nouă amânare. Şi ultimul judecător desemnat a depus declaraţie de abţinere

Concret, în urma celor două decizii ale CCR invocate, termenul de prescripţie în cazul falsului intelectual este de doar 5 ani. Acesta începuse să curgă pe 11 octombrie 2018, data falsificării certificatului de atestare a edificării blocului „Flux”. În noiembrie 2023, în loc să-l condamne cu suspendare pe Ghergheşanu, magistraţii Tribunalului ar fi trebuit să înceteze procesul. Pe acest motiv simplu, apărătorul lui Ghergheşanu a cerut respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi restituirea cauzei la procurorii DNA, în vederea clasării. Avocatul a percizat totuşi că poziţia lui Ghergheşanu rămâne cea a recunoaşterii faptelor. Dacă magistraţii Curţii de Apel nu vor accepta argumentul prezentat, va rămâne în vigoare condamnarea cu suspendare iniţială.

Un  traseu complicat

Constatarea de către judecători a prescripţiei răspunderii penale în cazul lui Ghergheşanu se va reflecta direct în situaţia inculpaţilor din dosarul principal. Fostul viceprimar Gabriel Harabagiu şi primarul Mihai Chirica sunt acuzaţi de abuz în serviciu, plus fals intelectual în cazul primului, respectiv complicitate la fals intelectual în cazul primarului. Odată căzută acuzaţia de fals intelectual, va dispărea de la sine şi cea de complicitate la această faptă. Chirica şi Harabagiu ar mai putea fi acuzaţi doar de abuz în serviciu. Or, în rechizitoriul DNA, acţiunea concretă de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi cei doi consta tocmai în falsificarea certificatului de edificare. În lipsa falsului, abuzul în serviciu va fi practic golit de conţinut. O decizie a magistraţilor în apelul declarat de Ghergheşanu este aşteptată la sfârşitul acestei luni. 

Comentarii