Alţii dau jumătate, noi sub 20%. Iaşul, corigent la dezvoltare. Şi Primăria şi CJ dau tot mai puţin bani pe investiţii. Iată cifrele!

Anul trecut nu a ieşit cu nimic în evidenţă pentru administraţia ieşeană în comparaţie cu cei dinainte. Poate cu un pas înapoi în ceea ce priveşte investiţiile preconizate. Între celelalte administraţii judeţene, CJ şi-a păstrat locul în Top 10 după ponderea investiţiilor în totalul cheltuielilor. Doar că este vorba de una din ultimele 10 poziţii din clasamentul realizat după acest criteriu.

Cifrele pe judeţ

În 2022, Consiliul Judeţean (fără instituţiile subordonate) a alocat pentru dezvoltare 118 milioane de lei din cele 606 milioane cheltuite în total. Adică, procentual, puţin sub 20 la sută. Procentul este similar celui din anul precedent (19,32 la sută). Însă, dacă în 2021 mai erau şase judeţe după CJ Iaşi (Teleorman, Mureş, Ilfov, Constanţa, Olt şi Prahova – acesta din urmă cu doar 7,3 la sută), anul trecut au mai rămas doar Mureş (care a scăzut de la 18,9 la 18 la sută) şi Ilfov (care a alocat în continuare acelaşi procent de 16,9 la sută din cheltuieli pentru investiţii).

În vârful clasamentului se află practic aceleaşi judeţe ca în 2021: Tulcea (60 la sută), Botoşani („new entry”, 55 la sută), Bistriţa-Năsăud (49 la sută), Dâmboviţa, Mehedinţi, Galaţi, Cluj.

Cea mai mare parte a cheltuielilor de investiţii o reprezintă fondurile europene, respectiv cele primite prin programele din 2014-2020. Iaşul, de exemplu, a avut anul trecut 102 milioane de lei primiţi pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Celelalte 16 milioane de lei reprezintă cheltuielile de capital, banii fiind alocaţi din alte surse, inclusiv proprii.

Cea mai bogată primărie din ţară, „imună” la investiţii

Primăria Municipiului Iaşi stă un pic mai bine – asta însă în comparaţie cu celelalte primării din reşedinţele de judeţ şi cu cele din Bucureşti, Generală şi de sector. Ponderea cheltuielilor pentru investiţii în totalul cheltuielilor din anul 2022 a fost cea mai mică din ultimii cinci ani, doar 17,28 la sută. În 2021, procentul a fost de 23 la sută, iar în 2020, aproape o treime (29,2 la sută). În ultimul an antepandemic, 2019, ponderea investiţiilor în totalul cheltuielilor a fost de 20,8 procente.

În urma Municipalităţii ieşene au mai rămas, la acest capitol, doar opt primării. În 2021, Iaşul era la jumătatea clasamentului. Anul trecut, mai „zgârcite” la investiţii au fost Craiova (17,08 la sută din cheltuieli), Giurgiu, Călăraşi, Sectorul 5 al Capitalei, Botoşani, Bucureşti (8,76 la sută), Sectorul 1 (5,7 la sută) şi Ploieştiul (doar 4,13 la sută).

În schimb, administraţiile Reşiţei, Sibiului, Oradiei, Cluj-Napocăi, Bistriţei, precum şi cele din Miercurea Ciuc şi Satu Mare şi-au păstrat locurile din vârful clasamentului cu alocări pentru dezvoltare de cel puţin o treime – până la jumătate, în cazul Reşiţei – din cheltuielile făcute anul trecut.

Avem buget mare, dar se duce pe funţionarea aparatului propriu

De menţionat că Iaşul a avut în 2022 cel mai mare buget de cheltuieli, 1,5 miliarde de lei, mai mare decât Timişoara (1,45 miliarde), Cluj-Napoca (1,4 miliarde) şi Constanţa (1,27 miliarde) şi, de asemenea, peste toate sectoarele Capitalei cu excepţia Sectorului 3 (1,6 miliarde de lei). Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a avut de cheltuit 5,25 miliarde de lei, dar mai puţin de o zecime din această sumă colosală s-a regăsit în obiective de investiţii.

Restul banilor până la 100 la sută au fost cheltuiţi pentru funcţionare, respectiv plata personalului, întreţinere, utilităţi, dar şi pentru burse şi ajutoare.