Argumentele lui Alexandru Muraru pentru judecarea la Curtea de Apel Iaşi a premierului maghiar Victor Orban. A fost în România ca persoană particulară

Muraru cere ca liderul politic maghiar să fie condamnat la plata unei amenzi de 100.000 lei pentru declarațiile făcute de acesta în iulie anul trecut la Băile Tușnad și pe care politicianul ieșean le consideră discriminatorii.

Prezent în România la Universitatea de vară Bálványos, premierul maghiar și președintele partidului de guvernământ din Ungaria, Viktor Orbán, a făcut o serie de declarații care au atras reacții virulente din partea politcienilor români. Unele afirmații au fost citate și de Muraru în acțiunea sa.

„Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă, motiv pentru care am luptat la Nándorfehérvár (numele maghiar al Belgradului; Orbán făcea referire la asediul turc din 1456, înfrânt prin intervenția lui Iancu de Hunedoara, n.r.), de aceea i-am oprit pe turci la Viena (capitala austriacă a fost asediată în două rânduri de turci, în 1529 și 1683, Ungaria neavând niciun rol, n.r.) și, dacă nu mă înșel, de aceea francezii i-au oprit pe arabi la Poitiers (în 732, n.r.) în trecut”, a spus Orbán.

Pe parcursul discursului său, premierul maghiar a apreciat și că țările europene care au primit migranți nu mai reprezintă națiuni propriu-zise.

„Migrația a divizat Europa. Aș putea spune că Occidentul a fost divizat. O jumătate este o lume în care popoarele europene și cele non-europene trăiesc împreună. Aceste țări nu mai sunt națiuni. Aceste țări nu sunt altceva decât niște conglomerate de popoare”, a apreciat Orbán.

Discursul îndreptat împotriva migrației și în care prim-ministrul ungar a făcut o amplă expunere a politicii interne și exterrne maghiare în contextul războiului din Ucraina a fost criticat inclusiv de ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu și a condus la o plângere depusă de Muraru la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

„Declarațiile care fac apel la «puritate rasială» sunt inacceptabile într-o Românie europeană și tolerantă. Acest discurs al premierului Viktor Orban este desprins din ideologiile rasiale care au făcut milioane de victime în secolul XX. Aceste derapaje sunt inacceptabile într-o Românie și Europă a secolului al XXI-lea care au trecut prin tragediile ideologiilor rasiale”, a spus Alexandru Muraru.

La analiza plângerii lui Muraru, președintele CNCD, Csaba Asztalos s-a abținut de la vot. CNCD l-a citat pe Orbán prin intermediul ambasadei maghiare, fără ca acesta să depună vreun punct de vedere.

Cu majoritatea voturilor, plenul CNCD a respins plângerea lui Muraru, invocând imunitatea de jurisdicție a lui Orbán. Ca prim-ministru al unui stat străin, acesta nu ar putea fi supus legii românești. Această decizie a CNCD a dus la acțiunea lui Muraru din fața Curții ieșene de Apel.

În plângerea sa, el a cerut anularea hotărârii CNCD prin care Orbán a fost exonerat de răspundere pentru declarațiile sale și sancționarea premierului maghiar cu amenda maximă permisă de lege pentru acte de discriminare, respectiv 100.000 lei.

„Disacursul persoanei reclamate reprezintă o instigare publică la ură, vădit discriminatorie și fără justificare prin îndemnarea explicită la restrângerea libertății de circulație a unei categorii de persoane imigrante exclusiv pe criteriul naționalității și/sau al rasei. Viktor Orbán instigă la un experiment social de factură eugenică, experiment care a stat la baza excluderilor, a persecuției și a crimelor sec. XX. Declarațiile sale, care fac apel la «puritate rasială» sunt inacceptabile într-o Românie europeană, acest discurs fiind desprins din ideologiile rasiale care au făcut milioane de victime în sec. XX”, se menționează în acțiunea lui Muraru.

Acesta a contestat argumentele aduse de plenul CNCD, considerând că nu poate fi vorba de vreo imunitate a liderului maghiar. Acesta nu se afla în România în cadrul unei vizite oficiale, la invitația statului român, ci ca persoană particulară și lider al FIDESZ. Ca urmare, nu se putea invoca imunitatea diplimatică stabilită de Convenția de la Viena din 1961.

„Viktor Orbán nu are funcția de agent diplomatic. Convenția de la Viena se aplică numai în cazul membrilor misiunilor diplomatice, iar nu în cazul șefilor de stat sau al șefilor guvernului”, a arătat Muraru. Acest fapt a fost susținut de altfel și de trei membri ai CNCD care au făcut opinie separată, subliniind că Orbán nu se afla într-o vizită oficială în România.

În plus, propriile proceduri interne ale CNCD i-ar permite acestuia să invoce doar trei excepții, cea a tardivității, a văditei necompetențe și a obiectului vădit nefondat, nu și imunitatea de jurisdicție. În acțiunea sa, Muraru a invocat mai multe precedente judiciare, în care cetățeni străini au fost sancționați în alte țări decât cele de domiciliu. Un caz recent a fost cel al președintelui Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas.

Aflat la Berlin în vara anului trecut, acesta a comparat politica Israelului în teritoriile arabe ocupate cu Holocaustul, ceea ce a atras o anchetă împotriva sa declanșată de poliția germană. Ancheta nu s-a finalizat însă cu nicio sancțiune propriu-zisă.

„Ministrul de externe al Germaniei a declarat că imunitatea de jurisdicție reprezintă un impediment pentru condamnarea acestuia întrucât se afla în cadrul unei vizite oficiale. «Per a contrario» (în sens invers, n.r.), în situația în care nu s-ar fi aflat într-o vizită oficială, imunitatea de jurisdicție nu ar fi fost incidentă”, a argumentat Muraru, făcând analogia între declarațiile lui Abbas și cele ale lui Orbán.

Curtea de Apel nu a stabilit încă primul termen al procesului.

Foto: Inquam Photos / George Călin