Armata, păzită la Iaşi de civili. De ce toate datoriile Centrului Militar Zonal sunt suportate de ieşeni, nu de MApN?

Clădirea Centrului Militar Zonal e una destul de bine cunoscută în Iaşi, poate nu atât datorită faptului că are o arhitectură care se armonizează cu a altor edificii din spatele Catedralei Mitropolitane, cât pentru vizitele pe care bărbaţii peste 18 ani erau nevoiţi până nu demult să le facă din când în când aici. Deasupra intrării oficiale găsim denumirea instituţiei şi de cine aparţine, Ministerul Apărării Naţionale.

Edificiul impozant de pe strada Arhitect G.M. Cantacuzino corespunde cu o altă construcţie, incomparabil mai puţin impozantă, de pe strada Sf. Petru Movilă. Aici, lângă o uşă din tablă atacată de rugină, e altă inscripţie, şi ea cu litere care se desprind la fel ca tencuiala de pe pereţi. Este sediul Serviciului de Protecţie Civilă, care aparţine Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

Cele două clădiri care contrastează izbitor fac parte din acelaşi complex care aparţine Consiliului Judeţean Iaşi, nu Ministerului Apărării, şi nici Ministerului Afacerilor Interne. Mai mult decât atât, administraţia judeţului cheltuieşte bani cu acest complex de clădiri, inclusiv pază sau utilităţi. De exemplu, cu doi ani în urmă a achiziţionat două autoturisme – unul pentru CMZ, unul pentru Structura Teritorială pentru Probleme Speciale – în valoare de câte 75 de mii de lei. Bugetul judeţului pe anul în curs include unele cheltuieli legate de aceste clădiri, precum demolarea şi reconstruirea unui zid împrejmuitor şi achiziţionarea de licenţe pentru Windows 10. Suma e modică pe lângă alte cheltuieli ale CJ, 28,83 mii lei. Chiar şi aşa, de ce aceşti bani vin din bugetul Iaşului şi nu din cel al Ministerului Apărării?

Lista facturilor

Am solicitat un răspuns plătitorului, respectiv CJ, şi am aflat astfel că e vorba de mult mai mulţi bani: „UAT Judeţul Iaşi-Consiliul Judeţean Iaşi are obligaţia în conformitate cu prevederile art. 76(1) al Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

Mai mult decât atât, răspunsul primit de la CJ precizează că „autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să încheie, pentru centrele militare, contracte de furnizare/prestare de servicii de energie electrică, termică, alimentare cu apă, canalizare, salubritate, televiziune, radio, telefonie, telefax, poştă, fax, precum şi să achite contravaloarea acestor servicii, potrivit tarifelor in vigoare”. Obligaţia e valabilă „şi pentru situaţia în care terenurile, localurile şi mijloacele fixe ale centrelor militare se află în administrarea Ministerului Apărării Naţionale”.

Mitropolia demolează în zonă, se pregăteşte şi CJ să dărâme

Dincolo de plata facturilor, CJ se preocupă de complexul respectiv. Aici se găsesc în prezent opt clădiri, din care vor mai rămâne doar trei în picioare. Este vorba de cele două construcţii menţionate şi de una mai mică unde se află punctul termic. Pentru celelalte, CJ a lansat procedura de achiziţie a documentaţiei de desfiinţare.

Dat fiind că proiectul de realizare în imediata vecinătate a Ansamblului Mitropolitan se află în faza pregătirii terenului, respectiv a demolării mai multor construcţii dintre străzile Arh. G.M. Cantacuzino, col. Langa şi Sf. Petru Movilă, am întrebat dacă urmează şi un schimb de terenuri sau de clădiri cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. „Terenul şi clădirile situate în strada Arh. G.M. Cantacuzino nr. 20 sunt şi rămân în proprietatea publică a Judeţului Iaşi”, a venit răspunsul ferm de la CJ.

Chiar dacă proiectul Ansamblului Mitropolitan este abia în stare incipientă, respectiv în etapa Studiului de fezabilitate, randările includ deja clădirea unde funcţionează CMZ. De altfel, casa vecină cu CMZ, de la numărul 18, aparţine Mitropoliei şi este pe Lista monumentelor istorice, la fel ca Baia Turcească, următoarea clădire la rând.

Mai mult, pe vremea când preşedintele CJ era Lucian Flaişer, aleşii judeţului au adoptat o hotărâre (69/2006) în care amânau un răspuns la cererea Mitropoliei de a primi în folosinţă clădirea CMZ. De atunci însă Mitropolia Moldovei şi Bucovinei nu a reînnoit cererea, astfel că HCJ 69/2006 „nu a produs efecte”, mai precizează CJ în răspunsul către Ziarul de Iaşi.