Caută 
6 MIN
Interpretând în folos propriu o controversată prevedere de lege care de ani de zile a fost folosită doar de structurile militarizate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum Poliţie sau Jandarmerie, angajaţii Prefecturii ieşene, şi ei plătiţi de MAI, dar civili, şi-au trecut anul acesta averile la secret. Nu toţi, însă, iar cei care au făcut-o şi-au camuflat câştigurile salariale sub trei semne haştag: # # # în loc de venitul net obţinut. Alţii, în frunte cu prefectul Marian Grigoraş şi subprefecţii, şi-au publicat în mod transparent averile şi veniturile: ridică lunar peste 10.000 de lei. Cât se mai câştigă în instituţie, dar şi cum a fost interpretată legea pentru a ascunde salariul ?
De la plecarea din Prefectură, în martie 2017, Marian Grigoraş – întors în această funcţie în decembrie trecut – şi-a mai trecut în declaraţia de avere un autoturism Honda. În 2019 a adăugat şi un credit de nevoi personale celor două mai vechi, cu bătaie lungă. Potrivit declaraţiei de avere, prefectul are de rambursat în total peste 215 mii de lei. În pauza dintre mandatele de la Prefectură, Marian Grigoraş s-a întors la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorului, unde anul trecut a fost retribuit cu aproape 45 de mii de lei (3.750 lei/lună, în medie), echivalentul a două treimi din venitul soţiei, angajată la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice. Acum, ca prefect, Grigoraş are un salariu de peste 10 mii de lei/lună, la care se adaugă încă aproximativ 900 de lei, normă de hrană – un supliment pe care îl iau toţi angajaţii Ministerului Afacerilor Interne. Două apartamente şi o casă completează averea declarată de prefectul în funcţie.
Primul subprefect numit în guvernarea PNL, Marian Tudoran, menţionează şase suprafeţe de teren (nu acesta este recordul de la Instituţia Prefectului) între 250 şi 8.000 de metri pătraţi, trei spaţii construite şi două autoturisme Volkswagen luate la mâna a doua. Tuduran urmează să scape anul viitor de trei datorii, toate contractate în 2018, în sumă totală de 10 mii de euro şi 100 de mii de lei. În 2019, venitul încasat la Instituţia Prefectului – unde de altfel este angajat ca şef serviciu – a fost de 67,5 mii lei (5.625 lei/lună), la care s-au mai adăugat 15 mii ca indemnizaţie pentru cele două runde de alegeri. Acum, ca subprefect, venitul mediu lunar net depăşeşte 10 mii de lei.
Celălalt subprefect, numit imediat după expirarea stării de urgenţă, declară casa şi curtea deţinute în Iaşi şi un credit pe termen lung, de 100 de mii de euro, contractat în 2018. Ca manager public, Adina Gîrjan a raportat un venit de aproape 92 de mii de lei pe anul trecut, inclusiv norma de hrană, voucherul de vacanţă şi indemnizaţia de alegeri.
Funcţia publică începe de la cinci mii pe lună
Directorul Cancelariei prefectului a trecut în declaraţia sa de avere „prima casă” contractată în 2015 la Miroslava şi datorii în sumă totală de 255 de mii de lei. Veniturile de anul trecut trec de 75 de mii de lei, cea mai mare parte, 47 de mii, provenind din indemnizaţiile de administrator la Compania de Transport Public. Ca expert, Marius Dangă a încasat de la Universitatea Tehnică 12,5 mii lei, iar 8,4 mii au venit din indemnizaţia de consilier judeţean, mandat la care a renunţat în august trecut. Leafa de la Prefectură e ca şi inexistentă în declaraţia de avere pe 2019, nici 2000 de lei, pentru că Marius Dangă s-a angajat aici abia la sfârşitul lui decembrie. Însă predecesorul său la şefia Cancelariei prefectului raporta peste 70 de mii de lei încasaţi în 2018, an la jumătatea căruia salariile au crescut consistent în domeniul bugetar şi mai ales în administraţia publică. Un consilier de la Instituţia Prefectului a câştigat, în medie, anul trecut peste 60 de mii de lei, iar un şef de birou, în jur de 80 de mii.
Ca la stat: în ceaţă
În structurile militarizate din subordinea Prefecturii, un angajat cu rang de ofiţer avea încă din 2018 un venit anual de aproximativ 50 de mii de lei, în vreme ce un agent de poliţie încasa cam 40 de mii de lei, cu tot cu sporuri (hrană, tichet de vacanţă şi, uneori, echipament). De remarcat că, din acest an, angajaţii principalelor servicii din subordinea Prefecturii nu îşi mai afişează veniturile. În caseta destinată acestor cuantumuri din declaraţiile de avere depuse de cei de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi de la Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte de avere apare un semn muzical, diez. De fapt, trei astfel de semne, cu spaţiu între ele. Pe pagina de internet a Prefecturii ieşene, ca şi pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, se găsesc însă în continuare declaraţiile de avere depuse anul trecut şi completate fără caractere speciale sau trimiteri gen „conform fişei postului”. Asta, deşi legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin care pot fi anonimizate aceste venituri, a intrat în vigoare în 2017.
Pentru ca situaţia să fie şi mai încurcată, Ghidul de completare a declaraţiilor de avere şi de interese publicat de Agenţia Naţională de Integritate la începutul acestui an prevede că „este obligatorie dovada acestor aspecte, prin anexarea la declaraţia de avere a unui document justificativ prin care se confirmă existenţa clauzei” privind asigurarea confidenţialităţii. Practic, trebuie indicate normele speciale care instituie obligaţia de confidenţialitate, „situaţie în care Agenţia Naţională de Integritate poate dispune anonimizarea veniturilor”, menţionează documentul citat. Rămâne de văzut dacă declaraţiile depuse sunt valabile aşa sau vor trebui completate, în acest moment lucrurile nefiind clare din punct de vedere legal.
Secretul „haştagurilor”
Şeful Serviciului permise şi certificate de înmatriculare a prezentat pe declaraţia de avere aceleaşi două terenuri şi locuinţe pe care le are dinainte de anul 1999, şi aceleaşi două autoturisme (Volkswagen şi Mercedes) cumpărate după 1999. Vasile Zacornea s-a conformat şi a pus trei diezi în dreptul venitului anual încasat pe 2019. În declaraţia depusă anul trecut pentru 2018, comisarul şef a raportat venituri de 110 mii de lei.
Omologul său de la Paşapoarte a trecut în declaraţia sa un teren şi două case, dar şi un împrumut bancar de 100 de mii de lei refinanţat anul acesta. Cms. şef Nicoleta Nistor declara anul trecut venituri de aproape 84 de mii de lei obţinute în 2018.
Şi Doina Zanfirescu, soţia şefului Poliţiei Locale şi ofiţer specialist la Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte, a marcat trei „hashtag-uri” în caseta veniturilor. Familia Zanfirescu deţine două terenuri şi două case în Iaşi şi Botoşani, precum şi patru autoturisme, dintre care cele mai noi sunt un BMW X3 şi un Jaguar XE. Anul viitor este scadenţa unui leasing de 154,5 mii lei. Dacă veniturile Doinei Zanfirescu din 2019 sunt anonimizate, cele ale soţului sunt la vedere: 103,5 mii salariul de director al Poliţiei Locale, 126 de mii pensia MAI, 13 mii norma de hrană şi voucherul de vacanţă şi 11 mii indemnizaţia de membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică. În declaraţia de avere depusă anul trecut, Doina Zanfirescu menţionează venitul în clar: aproape 60 de mii de lei încasaţi în 2018. O colegă care este agent principal la acelaşi Serviciu de paşapoarte a menţionat doar 40 de mii de lei în 2018. În declaraţia pe 2019 găsim aceleaşi trei semne diez. În schimb, soţul Mariei Zota este trecut cu o pensie anuală (tot MAI) de 91,5 mii lei şi un salariu (de judecător la Tribunalul Botoşani) de 116 mii lei.
Îți recomandăm
