Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

BUBUITURA din Iași: Un „boom sonic“ provocat de un avion sau un meteorit?

GALERIE
boom sonic
  • boom sonic
- +

Aceasta este cea mai probabilă ipoteză a specialiştilor în privinţa bubuiturii care s-a propagat alaltăieri deasupra Iaşului, şi de care nicio autoritate nu are cunoştinţă. Acest fenomen fizic rar se petrece când un avion, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului, Mach1: sunetul se propagă radial, putând fi resimţit până la 48 de kilometri.

Profesorii şi cercetătorii ieşeni nu au reuşit să elucideze complet misterul bubuiturii care s-a auzit în urmă cu două zile în Iaşi, însă - din declaraţiile martorilor, după modelul de propagare a sunetului şi distanţa la care acesta a ajuns - aceştia au concluzionat, contactaţi de către „Ziarul de Iaşi“, că este vorba, cel mai probabil, de un boom sonic. Acesta se petrece atunci când un obiect, cel mai probabil un avion de mare viteză, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului, Mach1, iar sunetul se propagă în urma acestuia în formă radială, putând fi resimţit până la 48 de kilometri faţă de epicentru. Sursele de specialitate afirmă că acest zgomot poate fi provocat şi de un avion care zboară la o altitudine foarte mare şi care nu este vizibil cu ochiul liber.

Geamuri sparte

„Dacă ai un cerc de 20 de kilometri unde s-a auzit zgomotul, nu poţi spune că propagarea este izotropă, dintr-o singură direcţie, prin urmare sursa este punctiformă, deci zgomotul a fost produs de o mişcare la nivelul oraşului Iaşi“, a explicat prof.dr. Maricel Agop, de la Uni­versitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“.

Acesta a explicat că bubuitura s-a auzit în mod diferit în oraş şi din cauza faptului că sunetul a fost absorbit de clădiri şi ecranat, în unele zone, de diferitele construcţii. Conform mărturiilor care au împânzit ieri reţeaua de socializare Facebook, oamenii povestesc că una dintre zonele cele mai afectate a fost Tătăraşiul, unde s-au spart geamuri, iar unda de şoc a izbit mai multe uşi în casele oamenilor. De cealaltă parte, specialiştii Universităţii „Cuza“ pun faptul că epicentrul pare să fie în zona Tătăraşi şi din cauza că acesta este amplasată şi pe o zonă de deal, care este apropiată aeroportului.

Una dintre ipotezele acestora se leagă şi de faptul că zgomotul ar fi produs la decolarea sau aterizarea unui avion de mare tonaj care, deşi nu are viteză supersonică, turbulenţele create în aer de turbine ar putea provoca un boom sonic. Această teorie pare însă să fie infirmată de faptul că singurul avion de mare tonaj care a trecut zilele acestea pe la Aeroport era propulsat de motoare cu elice, care nu ar avea cum să producă un astfel de fenomen.

A fost un meteorit?

„Fenomenul de turbulenţe este unul foarte complicat. Nici la ora actuală oamenii nu-l pot controla. Îl înţelegem doar în sens negativ, de distrugere, dar poate fi şi constructiv. Sunt folosite fluide turbulente pentru tăieri de ordinul micronilor în zonele unde nu se poate interveni cu flacără. Ce a produs acel fenomen, nu ştiu, dar un avion de mare viteză s-ar potrivi cu tiparul de ieri, pe care îl descrieţi“, a adăugat prof.dr. Maricel Agop.

Cadrele didactice spun că nu ar trebui ignorat complet nici un meteorit mic care, intrând în atmosferă şi dizolvându-se, ar fi putut călători cu mai mult decât viteza sunetului, producând feno­menul de boom sonic. Până în prezent, singura ipoteză vehiculată în mod oficial, lansarea unor rachete cu grindină, a fost respinsă de către oficialităţile de pe ambele maluri ale Prutului.

Misterul se adânceşte: precedentul identic de la Călăraşi, din 20 aprilie a.c.

Un eveniment similar cu cel de la Iaşi a avut loc pe 20 aprilie 2016, la Călăraşi. Potrivit presei locale, un suflu puternic asemănător cu cel al unei explozii semnificative a creat panică printre locuitorii oraşului. Evenimentul s-a petrecut la ora 14, în timp ce, la Iaşi, bubuitura din 1 iunie s-a auzit în jurul orei 13.30. La fel ca la Iaşi, reporterii din Călăraşi au căutat informaţii la autorităţi, dar niciuna dintre acestea nu a putut oferi vreo explicaţie.

„Observatorul de Călăraşi“ a arătat că nici la numărul de urgenţe 112 nu a fost primit vreun apel. Ca în cazul Iaşului, bubuitura din Călăraşi s-a auzit şi în localităţi învecinate. Presa locală a scris că autorităţile au trimis mai multe echipe în teren, în zone unde bubuitura s-a auzit cel mai tare, în încercarea de a identifica locul unde s-ar fi produs presupusa deflagraţie, dar nu au descoperit nimic. Pe surse, reporterilor din Călăraşi li s-a transmis că ar fi fost o „detonare controlată“ la o unitate militară din apropierea oraşului, dar ziariştii au subliniat că bubuitura nu s-a auzit în zone din imediata apropiere a unităţii.

Cătălin HOPULELE, Alex ANDREI

CITIȚI ȘI:

Bubuitura care s-a auzit în tot Iașul, fără explicații oficiale. S-a auzit până la Lețcani

Autoritățile din Moldova spun că bubuitura nu a fost produsă de o rachetă

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri