La îngrijorările ieşenilor pentru sănătatea spirituală, cea pentru sănătatea corpului, pentru animalele sacrificate pentru hrană şi faţă de mediu, tot mai multe restaurante răspund cu meniuri variate, pe bază de plante.

“Postiţi, vă rog!”

Festivalul de muzică Rocanotherworld din acest an s-a desfăşurat sub deviza “Marea de fapte bune”, şi a fost inspirat “de energia apei, simbol al vieţii şi regenerării” şi a avut ca obiectiv “zero waste”. „Continuăm procesul început anul trecut şi vom colecta separat deşeurile, vom încuraja transportul alternativ prin biciclete, iar bunătăţile culinare şi suvenirurile se vor datora producătorilor locali”, au putut citi pe pagina de festival cei interesaţi. Printre bunătăţile culinare promise de organizatorii festivalului au fost şi cele oferite de singurul fast-food vegan din Iaşi, Greengo, iar participanţii la festival au stat la coadă ca să-şi cumpere şi la pachet burgeri vegetali sau tortilla umplute cu legume la gril.

„Mâncarea vegană începe să devină tot mai populară, în special în mediul corporate. La Rocanotherworld am avut în fiecare zi de festival peste o sută de clienţi şi mulţi dintre ei au fost care au venit şi şi-au luat mâncarea la pachet”, povesteşte Ciprian Stratan, fondatorul GreenGo, singurul fast-food vegan din Iaşi. Cici, cum îl numesc prietenii, a observat că cei mai atenţi la modul cum mănâncă şi la felul în care hrana pe care o consumăm afectează mediul sunt angajaţii din firmele de IT şi din corporaţii. Recent, a fost solicitat de Amazon să la furnizeze mâncare vegană pentru o petrecere cu 1.000 de persoane, aşa că se pregăteşte intens. Să fii vegan, nu este greu, explică Cici, mai ales când ţii post.

“După posturile ortodoxe sunt şapte la număr în tot anul, plus zilele de miercuri şi vineri – toate acestea însumează 8 luni – nu mai rămânea decât o diferenţă de patru luni. Aşa că ce ţi-e 8, ce ţi-e 12? Aşa am ajuns vegan. De altfel, în perioada posturilor avem mai mulţi clienţi decât de obicei. Pentru că sunt persoane care nu sunt vegane, dar ţin posturile. Chiar mă gândeam să-mi fac un banner cu “Postiţi, vă rog!”, râde Cici. A deschis, cum s-ar zice, o afacere pe gustul lui. “Când eram copil, pregăteam prânzul pe casa scării. Împreună cu o prietenă de-a mea, ieşeam cu o pătură şi cu ce găsea fiecare pe-acasă, prin frigider, inventam tot felul de mâncăruri şi apoi îi invitam pe fraţii noştri mai mari la prânz. Probabil de-acolo a şi început treaba asta cu gătitul. amândoi am ajuns să facem mâncare de prînz pentru public. Odată cu pandemia am deschis Greengo, singurul fast-food vegan din Iaşi.

A fost psiholog

De la reprezentant Zepter, care prezenta vase de gătit la domiciliul clienţilor, la asistent social şi psiholog la World Vision, şi apoi la organizator de evenimente, Ciprian Stratan a trecut prin mai multe experienţe profesionale până să se întoarcă la prânzul din copilărie. Dar până să deschidă GreenGo, și-a luat un răgaz de jumătate de an ca să realizeze cele mai bune reţete vegane, al căror secret nu-l spune nici prietenilor. Refuză să folosească ketchup la burgerii săi şi îşi prepară singur dressingurile pentru salate, brânza de migdale, de cocos sau de caju. Cumpără ingrediente din piaţă, de la producători locali şi face tot posibilul ca astfel, prin businessul său, să ajute şi comunitatea locală. “La început, clienţii au venit din curiozitate. Întâi cei de aici, din birourile vecine, trecătorii. Am dezvoltat şi social-media, cu ajutorul unui IT-ist. Creştem de la o zi la alta, de la o săptămână la alta. Numărul cumpărătorilor a crescut, avem un grup al nostru, grupul GreenGo, avem abonamente deja pe la birouri. Pentru cei care vor abonamente facem meniul zilei la prânz, altceva fată de meniul afişat şi aici, după consultări şi după preferinţe, stabilim în ce constă acest meniu din abonament.

Preţul pe zi, la abonament ajunge la 20-22 de lei, în funcţie de meniul stabilit. Dar cel mai important e că mâncarea este gândită să asigure necesarul de calorii şi te ţine sătul”, spune Cici, care crede că această creştere se datorează nu doar faptului că GreenGo a început să fie cunoscut, ci şi unei tendinţe tot mai accentuate, observată în special la adulţii tineri, care sunt tot mai preocupaţi să mănânce sănătos şi îşi dau seama de beneficiile acestui tip de alimentaţie. “Iar acum, că e vară, e anotimpul ideal pentru a începe cu o dietă vegană: ai un aport de calorii mic, dar un boost de energie mare, ai vitamine şi tot ce trebuie. Uite, în salata asta, dacă vorbim de morcov, mazăre şi porumb, ai un cumul de nutrienţi perfect pentru tot ce înseamnă vitamine”.

Vegetarian: „Bolnav, sectant, hipster sau în trend?”

Clienţii GreenGo, vegani, au între 25-50 de ani, sunt ocupaţi, fac în general muncă de birou, şi cam 70% sunt femei. Acelaşi profil de client îl descrie şi Adriano, unul dintre fondatorii Bindu, un restaurant situat în apropiere de parcul teatrului Naţional . Bindu nu oferă exclusiv mâncare vegetariană sau vegană, dar are în oferta sa astfel de produse, iar Adriano mărturiseşte că el însuşi este vegetarian. “Este vorba, clar, de un trend, şi mă bucur foarte mult că se întâmplă asta. Eu sunt de vreo 15 ani vegetarian. La început oamenii mă întrebau dacă sunt bolnav, apoi dacă fac parte dintr-o sectă, peste ani au început să mă întrebe dacă sunt hipster, iar acum sunt chestionat dacă sunt vegetarian ca să fiu în trend”, povesteşte Adriano.

Fontatorul Bindu a observat însă şi că în ultima vreme tot mai mulţi bărbaţi încep să urmeze acest trend. Iar în ce îl priveşte, ca om de afaceri, spune că i se pare important să fie atent la amprenta de carbon pe care o pune asupra mediului: “Am refuzat să aduc ingrediente din Statele Unite ale Americii şi am preferat să le cumpăr de aici, mai de aproape, chiar dacă erau mai scumpe, pentru că importul lor presupunea un consum mai mare de combustibil”. Adriano atrage atenţia asupra unei alte afaceri locale, care din punctul său de vedere a devenit un reper în ce priveşte afacerile făcute pe principiul responsabilităţii sociale: restaurantul Cuib (Cuib este prescurtarea de la Centru Urban de Iniţiative Bune).

Aproape Zero Risipă Alimentară

Oricine trece însetat pe lângă Cuib (situat peste drum de Colegiul Naţional), poate cere liniştit un pahar de apă acolo, fără grija că vânzătorii îi vor privi cu ciudă că nu cumpără apă îmbuteliată, iar bicicliştii sunt răsplătiţi cu reduceri. Iar cei care merg acolo cu recipiente proprii pentru hrană primesc o reducere de 30%. Businessul ieşean, care oferă un meniu vegetarian, şi-a propus să devină un exemplu, prin ambiţia declarată că “până la finalul anului 2024, CUIB va înregistra aproape zero deşeuri organice şi risipă alimentară şi va fi un exemplu de abordare a economiei circulare în sectorul HORECA din România”. Afacere se desfăşoară urmărind două obiective importante: “aproape zero kilometri alimentari”, prin utilizarea ingredientelor locale şi “aproape zero deşeuri”.

„Viziunea noastră este ca pe termen lung, sperăm nu mai târziu de 10 ani, să avem propria grădină şi un nou restaurant la marginea ei, astfel încât ingredientele hranei pe care o pregătim să ajungă cât mai direct din grădină în farfurie. Până atunci, putem reduce cât mai mult amprenta de carbon a alimentelor şi băuturilor pe care le folosim, făcând eforturile de a căuta producătorii cei mai aliniaţi cu valorile noastre, situaţi în raza de 30 – 100 de km şi cei mai apropiaţi posibil pentru ingrediente româneşti care nu sunt cultivate în regiunea noastră/ renunţarea la aceste ingrediente”, explică fondatorii Cuib pe pagina lor de internet, arătând şi că “CUIB va reduce constant cantitatea de deşeuri generate, apropiindu-se de ţinta de 90% deşeuri reciclabile şi doar 10% nereciclabile şi înjumătăţind cantitatea de deşeuri generate până la finalul anului 2024”.

Şi dacă GreenGo, Cuib, Bindu sau alte restaurante oferă meniuri exclusiv sau parţial vegane sau vegetariene, cu salate, supe, burgeri şi alte mâncăruri în care legumele compensează sau păcălesc simţurile obişnuite cu gustul de carne, o altă afacere locală completează masa vegetală cu deserturi şi sucuri raw vegane. Life Sport oferă “torturi 100% naturale, fără zahăr, lactoză sau alte produse de origine animală”, preparate la rece, fără a fi procesate chimic sau termic şi care, la cerere, pot fi preparate fără gluten.

O dietă sănătoasă?

“Poţi fii sănătos şi dacă ţii o dietă vegană, dar cine mă crede?”, încheie postarea Cosmina Florina, o abonată a paginii de Facebook Ce mănâncă veganii, care anunţă că vrea să înceapă o dietă vegană din grija pentru animale şi cere să i se sugereze reţete. “Mama nu prea e de acord să mănânc vegan deoarece considera că “mă îmbolnăvesc” (…). Eu aşa cred că e cel mai bine, dar cei din jurul meu mă “sperie” că îmi stric sănătatea, că nu e bine ce fac, că nu o să am putere din mâncarea asta şi etc.

Însă, sincer, cu ruşine spun că am fost o carnivoră înrăită, însă am conştientizat că animalele suferă şi pt 10 minute cât mănânc, viaţa lor s-a terminat din egoismul meu. Chiar nu mai pot să continui ca înainte, iar acum tot caut reţete şi alimente deoarece fiind la ţară şi stând la bloc (există şi la ţară), nu prea găsesc o varietate mare de legume şi mezeluri vegetale”, scrie Cosmina Florina.

Facebook, Instagram şi mai ales Pinterest oferă doritorilor de reţete vegetariene (fără carne), vegane (fără niciun fel de ingredient de origine animală) sau raw-vegane (mâncare vegană nepreparată termic) din ce în ce mai multe reţete. Între timp, super-marketurile s-au adaptat şi au creat sectoare speciale pentru acest tip de hrană. “Avocado, nucă, drojdie inactivă, fructe, quinoa, orez, linte, tot felul de legume, sirop de agave sau de arţar, curmale, ai la dispoziţie o grămadă de ingrediente ca să mănânci sănătos, fără să-ţi privezi organismul de nutrienţii necesari. Îţi poţi face, de exemplu, un mic dejun din quinoa cu lapte vegetal, peste care pui trei-patru fructe sau dulceaţă şi ai un boost de energie pentru o bună parte din zi. Iar dacă iei în buzunar un pumn de nuci, de seminţe şi când simţi că îţi dă ghes foamea, poţi mînca de acolo 6-7 nuci de caju, iarăşi îţi poţi potoli foamea fără să mai simţi nevoia de carne”, explică, de la GreenGo, Ciprian Stratan.

Încălzirea globală pleacă şi din farfurie

Blocul comunitar „va avea dificultăţi” în a-şi respecta angajamentele asumate în cadrul Global Methane Pledge, privind reducerea, cu 30% până în 2030, a emisiilor pentru unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră, arată raportul realizat de firma de consultanţă CE Delft pentru ONG-ul Changing Markets Foundation, citat de G4Media. 

În schimb, dacă blocul comunitar va reuşi să convingă 10% dintre cetăţeni să facă trecerea la o dietă care să conţină mai puţine lactate şi carne, atunci ar fi atinsă o reducere de 34%. “În conformitate cu actualul scenariu de tip „business-as-usual”, emisiile de metan ale bovinelor ar urma să scadă cu mai puţin de 4% până în 2030, însă o trecere la o dietă care să conţină mai puţină carne ar duce la o reducere de 30-38%, arată studiile. Comparativ, sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ 13% din emisiile de metan din UE şi de acea măsurile adoptate în acest sector ar putea avea un efect limitat dacă nu vor fi luate măsuri similare la nivel global”.