Chinurile Cătălinei, cu vin şi muzică – Unul dintre cele mai atractive monumente ale Iaşului istoric, în paragină totală

Poate că, în altă ţară, un loc precum Dealul Cătălina ar fi fost demult amenajat, promovat şi mult mai vizitat decât o fac ieşenii astăzi. De fapt, doar cei de prin partea locului mai urcă pe platoul situat la 380 de metri altitudine – unii, ca să admire priveliştea satelor din jur, alţii, pentru serbarea de toamnă care atrage în fiecare an câteva mii de oameni.

Atunci, tiribombele, terasele cu mici şi bere, tarabele cu kürtőskalács şi vată de zahăr risipesc orice îndoială că aici ar fi fost vreodată o cetate geto-dacică. Situl arheologic neamenajat, ca să nu spunem abandonat, mai este marcat doar de câteva indicatoare pe drumul care duce aici şi de scheletul metalic ruginit, dar încă prea bine legat ca să fie demontat colecţionarii urmaşi ai celor din a doua epocă a fierului, care au ridicat cetatea. Structura acoperea cu 40 de ani în urmă locul unde au fost făcute cercetări arheologice în unul din valurile de pământ care înconjurau locul. Vânturile puternice şi unii localnici au spart toate ochiurile din sticlă, iar o pădurice de salcâmi creşte acum cu dezinvoltură în aria cercetată.

„Din păcate, totul este devastat”

„Mi-am exprimat public intenţia de a valorifica turistic cetatea geto-dacică ce dăinuie de peste 2.500 de ani pe Dealul Cătălina. Din păcate, acum totul este devastat. Cândva, acest sit era acoperit. Astăzi au rămas ruinele acoperişului, iar acest obiectiv, care poate prezenta interes pentru arheologii şi turiştii din întreaga lume, este în paragină. Dacă în urma descentralizării administrativ-teritoriale acest monument istoric va trece în administrarea Consiliului Judeţean, voi face tot ce ţine de mine pentru identifica surse de finanţare astfel încât să repunem în circuitul turistic această cetate, mai ales că poate fi vizitată fără nicio problemă, drumul fiind asfaltat până pe platoul de deal unde este amplasată”. Este declaraţia făcută de preşedintele de acum 9 ani al Consiliului Judeţean la o serbare locală.

„Să reînviem tradiţia. Momentan, Cetatea Cătălina este la Guvern. Trebuie să facem să vină lumea să viziteze cetatea. Drumul în comună este bun. Să vină lumea să vadă ce au făcut dacii. Ce au muncit dacii în ani de zile noi trebuie să reconstruim. Astfel vor veni turişti să viziteze Cotnariul. Suntem datori să ducem faima de secole a dacilor mai departe”, declama Cristian Adomniţei în faţa sătenilor prezenţi la Sărbătoarea „Primul Vin al anului 2013”.

După exact un an, un proiect de hotărâre de preluare a sitului la CJ a dispărut brusc în ceaţă.

O strategie pentru Cătălina şi pentru Cucuteni

Peste alţi ani, nu atât de mulţi pe cât au trecut de la construirea cetăţii, urmaşii lui Adomniţei la Consiliul Judeţean au inclus ideea în Strategia de Dezvoltare a Judeţului Iaşi 2021-2027. Ar urma ca, pe măsură ce vor fi disponibile fonduri europene (PNRR, POR) sau locale, pe Dealul Cătălina şi la Cucuteni să fie amenajate parcuri tematice. Aşa cum Ziarul de Iaşi a relatat la momentul punerii în dezbatere publică a Strategiei menţionate, intenţia administraţiei judeţului este să refacă şi să conserve obiectivele turistice Cucuteni (neolitic), cetatea geto-dacică de la Cotnari (epoca antică), Curtea domnească şi biserica din Hârlău (evul mediu) şi să amenajeze parcuri tematice în perimetrele respective.

„Strategia ar putea fi utilă pentru dezvoltarea locală. După ce vom identifica surse de finanţare, fie le preluăm la CJ, fie încheiem un parteneriat cu administraţia locală. Cele trei parcuri reprezintă perioade istorice diferite şi ar putea să constituie împreună un circuit care să ofere un city-break ieşenilor”, a menţionat Marius Dangă, vicepreşedintele CJ, un efect imediat al accesibilizării celor trei locaţii de importanţă istorică.

Cosit, montat stâlpi, serbare, demontat stâlpi

„Dacă ar exista finanţarea necesară punerii în valoare a sitului arheologic de pe Dealul Cătălina, am fi de acord să îl predăm Consiliului Judeţean”, ne-a spus primarul comunei Cotnari, Vasile Creţu. Momentan, platoul este cosit periodic, a adăugat el. Altfel „nici nu e indicat să intervenim”.

Totuşi, primarul a admis că, de zilele comunei, când oamenii sărbătoresc în incinta fostei fortificaţii de pe platou, sunt amplasaţi câţiva stâlpi din lemn, pentru iluminat. „Sunt fixaţi cu două zile înaintela 60-70 cm adâncime, ca să tragem curent până acolo, apoi îi scoatem”, a precizat el.

Totuşi, Legea 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, interzice orice amenajare sau montare de echipamente, fie şi cu caracter temporar, fără acordul Ministerului Culturii, respectiv a Direcţiei de Cultură a Judeţului.

În schimb, o construcţie permanentă ridicată pe cel mai înalt val de pământ al cetăţii este crucea din beton din partea de est a fortificaţiei. Fără să aibă vreun element arhitectural şi fără nicio legătură cu situl pe care este amplasat, obiectul respectiv înalt de 3 metri poartă doar o inscripţie vopsită în trei culori: „Monumentul Eroului Necunoscut”. La fel de necunoscut ca şi viitorul acestui important monument ieşean.

CITIȚI și: Strategie oficială – Cum se va dezvolta judeţul până în 2027? Apare "Autostrada Mănăstirilor"