La nivelul României, numărul firmelor care se aflau în etapa de dizolvare în ianuarie a fost de 3.905, iar cele mai multe dintre acestea (30%) aveau ca obiect principal de activitate “comerţul cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor”, 10% au fost din domeniul construcţiilor şi tot 10% din totalul firmelor dizolvate prestau activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice. Următoarele domenii în care s-au dizolvat cele mai multe firme în ianuarie au fost: „industria prelucrătoare” (9% din totalul dizolvărilor), „transport şi depozitare” (9%) şi „informaţii şi comunicaţii” (6%).

Iaşul, locul cinci pe ţară

Cu un total de 150 de firme dizolvate, Iaşul a fost pe locul al cincilea în ţară, după Bucureşti (800), Constanţa (226), Ilfov (203) şi Cluj (165). Procentual, faţă de ianuarie 2023, creşterea numărului de firme dizolvate a fost de 45,63% (în timp ce media pe ţară a fost de 15,74%), ceea ce a făcut ca, în dinamică, creşterea numărului de firme dizolvate la Iaşi în luna ianuarie să fie cea mai dramatică din ultimii cinci ani.

Ce presupune dizolvarea unei societăţi comerciale şi ce transmite o creştere alarmantă a numărului de dizolvări? “Dizolvarea şi lichidarea în România reprezintă etape succesive ale procesului de încetare a personalităţii juridice a unei societăţi comerciale. Prin dizolvarea unei societăţi in Romania se efectuează operaţiuni care pregătesc încetarea existenţei societăţii şi lichidarea patrimoniului. Pe perioada procedurii dizolvării în România, societatea comerciala îşi păstrează personalitatea şi existenţa juridică numai în scopul desfăşurării operaţiunii de lichidare”, explică pagina de internet a Societăţii Române de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.

Pe de altă parte, mai explică experţii, “lichidarea unei societăţi în România cuprinde faza lichidării patrimoniului societăţii, prin plata creditorilor şi împărţirea activului net între asociaţii acesteia. (…) După finalizarea procedurii lichidării în România, se va solicita radierea societăţii de la Registrul Comerţului competent în termenul prevăzut de lege”. Există situaţii în care o societate comercială poate fi dizolvată fără a parcurge procedura de lichidare (în cazul în care asociaţii convin de comun acord cu privire la dizolvare şi modalitatea stingerii pasivului şi distribuirii activului societăţii), însă, în oricare dintre aceste situaţii, după dizolvarea/lichidarea unei societăţi comerciale, următoarea etapă este radierea acesteia din registrul comerţului.

„Mulţi au intrat în panică când au văzut care sunt măsurile fiscale”

“Începutul de an a fost marcat de o avalanşă de dizolvări şi radieri. Dar ceea ce contează aici nu e neapărat ceea ce s-a întâmplat la Iaşi, ci trendul la nivel naţional. Mulţi antreprenori pur şi simplu au intrat în panică atunci când au văzut care sunt măsurile fiscale ce vor fi implementate în 2024 şi, dacă aveau afaceri mici, la limita supravieţuirii, au decis să le închidă. Cu noile condiţii de impozite şi taxe, business-urile lor nu ar mai fi fost rentabile”, explică Sorin Simon, consilier juridic în cadrul Antreprenor), companie de consultanţă pentru micii întreprinzători.

În timp ce la Iaşi au intrat în dizolvare150 de firme, alte 314 firme au fost radiate. Cu această “performanţă”, Iaşul s-a situat pe locul al şaselea la nivel naţional, după Bucureşti (1.376), Dâmboviţa, Cluj, Constanţa şi Ilfov (318) şi la egalitate cu judeţul Timiş. La nivelul întregii ţări, 9.251 de entităţi au fost radiate din registrul comerţului (cu 68% mai mult decât în ianuarie 2023, o medie peste cea înregistrată la Iaşi, unde creşterea faţă de anul anterior a numărului de firme radiate a fost de 46%.

„Eu cu PFA-uri să nu va mai prind!”

Mai trebuie spus şi că, în prima lună din an, numărul profesioniştilor intraţi în insolvenţă aproape s-a dublat faţă de ianuarie 2023 (+87,5%). A scăzut, în schimb, numărul firmelor nou înregistrate în registrul comerţului, în special al PFA-urilor. Astfel, dintre-un total de 465 de înmatriculări efectuate la Iaşi în prima lună din an, două au fost Întreprinderi Familiale, 20 Întreprinderi Individuale (-8 faţă de 2023), 82 au fost PFA-uri (-58 faţă de 2023) şi 361 au fost noi SRL-uri (+14 faţă de 2023). În total, scăderea noilor profesionişti înmatriculaţi în ianuarie 2024 faţă de ianuarie 2023 a fost la Iaşi de 9,71%, în timp ce la nivelul României s-a înregistrat totuşi o uşoară creştere a înmatriculărilor în perioada menţionată (+2,07%).

“Prin măsurile luate, guvernul Ciolacu pare să le fi transmis celor care aveau PFA următorul mesaj: fie renunţaţi, fie vă faceţi SRL-uri. Eu cu PFA-uri să nu va mai prind! – aşa se explică apetitul scăzut al antreprenorilor pentru desfăşurarea activităţii economice sub umbrela unui PFA la acest început an” – spune consilier juridic Sorin Simon. “Când mai vine câte un client la noi în birou şi spune că vrea să-şi înfiinţeze un PFA, îl întrebăm de două ori: sunteţi sigur că vreţi PFA? “.
 

Un trend periculos pe care a intrat economia

Un întreprinzător care doreşte să facă afaceri ca persoană fizică autorizată (PFA), va plăti pentru anul 2024 contribuţii pentru asigurările de sănătate de 10% din nivelul a şase salarii minime chiar dacă nu are profit şi, mai ales, chiar dacă nu încasează nici un leu, adică dacă nu are deloc activitate. “Antreprenorul care dorea să facă un mic business, nişte filmări la nunţi, să zicem, sau avea o colaborare punctuală pentru un anumit proiect, pleacă din start cu un minus de circa 1.900 de lei, cât datorează la stat înainte de a fi dat drumul la afacere. Păi cum să-ţi mai vină să faci un mic business în aceste condiţii?” – explică Sorin Simon.

Un reputat analist si cercetător ceh – Vaclav Smil – a scris o carte cu titlul «Cifrele nu mint» în care prezenta importanţa înţelegerii informaţiilor statistice. Şi, dacă ne uităm la datele privind dizolvările si radierele de firme din prima lună a acestui an, unii specialişti cred nu doar că cifrele nu mint, ci mai ales faptul că ele indică un trend periculos pe care a intrat economia.