Caută 
Clanul Moisă: blocuri făcute din sclavie – Cum funcţiona în Europa reţeaua „Stăpânilor de sclavi” de la Târgu?
5 MIN
Membrii clanului Moisă, “stăpânii de sclavi” din Târgu Frumos, arestaţi preventiv în cel mai recent caz de sclavie modernă care a ajuns pe rolul instanţelor din Iaşi, rămân în continuare după gratii. Ei au fost reţinuţi de DIICOT Iaşi în urmă cu trei luni, după o amplă operaţiune desfăşurată concomitent în Marea Britanie şi România, în cursul căreia s-au făcut percheziţii la 25 de adrese, 13 din România şi 12 din Marea Britanie, urmate de reţinerea a şapte persoane. Poliţiştii britanici au descris banda Moisă ca fiind un grup infracţional “organizat şi sofisticat”, care îşi exploata victimele pentru “a-şi alimenta un stil de viaţă luxos, plătind bunuri scumpe şi investind în proiecte imobiliare în România”.
Considerată activă cel puţin din 2018, banda – “un grup infracţional organizat şi sofisticat, a ademenit persoane vulnerabile aflate în situaţii financiare instabile în România, oferindu-le locuri de muncă în Regatul Unit”, se arată într-un comunicat de presă al Eurojust (Agenţia Uniunii Europene pentru cooperare în domeniul justiţiei penale) publicat la scurt timp după reţinerea suspecţilor.
În România au fost arestaţi preventiv patru membri ai clanului Moisă: Sorin Moisă zis Vicent, Paul David Moisă zis Lucian, soţia acestuia, Ana Iuliana Moisă şi Sorin Ionel Moisă. Plasaţi iniţial sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, suspecţii au primit apoi mandat de arestare preventivă de 30 de zile, pe care l-au contestat.
Instanţa superioară a micşorat durata arestului la 20 de zile (perioadă care expira pe 22 iulie), aşa că DIICOT Iaşi, prin Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a cerut şi obţinut prelungirea perioadei de arest cu încă 20 de zile, începând cu data de 23.07.2022 până la data de 11.08.2022 inclusiv, în cazul celor trei bărbaţi din banda stăpânilor de sclavi.
Iar magistraţii Tribunalului Iaşi au respins acum şi cererile celor trei, care şi-ar fi dorit să aştepte acasă, în arest la domiciliu, finalizarea cercetărilor şi începerea procesului.
Operaţiunea Booker în Regatul Unit
18 luni au durat filajul şi investigaţiile anchetatorilor în Operaţiunea Booker, aşa cum a fost numită acţiunea care a vizat destructurarea bandei româneşti de sclavie modernă. Iar Poliţia din Northamptonshire (Marea Britanie) şi Poliţia Română au beneficiat şi de sprijinul Unităţii de operaţiuni speciale din East Midlands (EMSOU), Europol şi Eurojust pentru a-i reţine pe suspecţi şi a-i elibera pe cei aflaţi în servitutea lor (27 de persoane au fost puse sub protecţie).
În limbajul juridic, Sorin Moisă este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat”, prev. de art. 367 alin. 1 şi alin. 3 Cod penal, „trafic de persoane” prev. de art. 210 alin. 1, lit. a, lit. b Cod penal în cazul a trei dintre victime, pentru „trafic de persoane”, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a Cod penal în cazul a patru victime şi pentru „trafic de persoane”, prev. de art. 210 alin. 1 lit. lit. b Cod penal în cazul a cinci victime.
Articolul 210 din Cdul Penal se referă la “Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia”, iar literele „a” şi „b” şi se referă la modul în a fost săvârşită fapta: „a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane”.
Paul David Moisă este, de asemenea, cercetat pentru „constituirea unui grup infracţional organizat” şi pentru „trafic de persoane”, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a şi lit. b în două cazuri şi pentru „trafic de persoane”, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a Cod penal în cazul a cinci dintre victime.
Tot pentru „constituirea unui grup infracţional organizat” este achetat şi Ionel Sorin Moisă, dar în cazul său cea de-a doua infracţiune, de „trafic de persoane”, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a, lit. b se referă la o sngură victimă.
O reţea extinsă şi complexă
Concret, aşa cum au comunicat încă de la început autorităţile din Marea Britanie, românii ar fi creat o reţea extinsă pentru recrutarea, transportul, cazarea şi exploatarea victimelor. Considerat a fi activ cel puţin din 2018, grupul de crimă organizată a ademenit persoane vulnerabile aflate în situaţii financiare instabile în România, oferindu-le locuri de muncă în Regatul Unit.
“Cu toate acestea, odată ajunse în Regatul Unit, banda le lua documentele de identitate şi telefoanele, obligându-le să lucreze 16 ore pe zi, şapte zile pe săptămână, şi fără hrană suficientă sau asistenţă medicală de bază”.
În Marea Britanie, banda Moisă ar fi stabilit legături cu societăţi locale, cum ar fi fabrici şi centre comerciale de service auto, unde victimele erau obligate să lucreze pentru salarii mici sau chiar fără plată. Toate plăţile salariale făcute victimelor erau retrase de către bandă, iar membrii familiilor din România erau ameninţaţi cu acte de violenţă în cazul în care vreuna dintre victime vorbea.
În acest timp, cu banii colectaţi de pe urma „sclavilor” membrii clanului duceau “un stil de viaţă luxos, plătind bunuri scumpe şi investind în proiecte imobiliare în România”. (vezi aici filmul perchezitiilor din Marea Britanie, în timpul cărora au fost descoperite cantităţi impresionante de obiecte de lux şi sume mari de bani: https://www.northants.police.uk/news/northants/news/news/2022/april/joint-warrants-in-romania-and-the-uk-target-violent-modern-slavery-gang/)
Spălare de bani
Poliţia britanică vorbeşte şi de spălare de bani, pentru că membrii grupării Moisă “direcţionau banii victimelor prin intermediul mai multor afaceri proprii, în încercarea de a-şi ascunde profiturile infracţionale, iar datele victimelor erau folosite în mod fals pentru a completa cereri financiare frauduloase în scopul de a obţine mai mulţi bani”.
„În noiembrie 2021, Eurojust a aprobat o echipă comună de investigaţie între România şi Regatul Unit pentru a aborda această bandă sub numele de Operaţiunea Booker. Aceasta a fost prima care a fost obţinută de poliţia din Northamptonshire, demonstrând amploarea angajamentului nostru în combaterea exploatării şi protejarea victimelor sclaviei”, se arată pe siteul poliţiei din Northamptonshire.
Inspectorul-şef Nick Cobley, de la echipa de combatere a criminalităţii grave şi organizate a poliţiei din Northamptonshire, a declarat „Victimele din acest caz au fost supuse unui calvar absolut îngrozitor – au fost luate din ţara lor de origine cu promisiunea unei vieţi mai bune, dar totul a fost o minciună. Au fost grav exploatate – li s-au luat finanţele, nu au avut acces la suficientă hrană şi la asistenţă medicală de bază, nu au avut nicio reţea de sprijin pe care să se sprijine şi au fost supuse unor ameninţări repetate cu acte de violenţă”.
În afară de cei patru arestaţi din România, anchetatorii au mai făcut trei arestări şi în Marea Britanie, iar în urma percheziţiilor au fost confiscate aproximativ 230.000 euro în diferite valute, două maşini de lux, două arme, telefoane mobile şi documente.
Îți recomandăm
