Contrabandistul scapă nepedepsit, ba primeşte şi portbagajul de ţigări netimbrate înapoi

În septembrie 2018, poliţiştii au oprit pentru control, în zona Metalurgie, automobilul Renault Megane condus de Adrian B. În portbagajul maşinii a fost găsită o geantă de rafie în care se aflau 479 de pachete de ţigări Rothmans cu timbru fiscal moldovenesc. În faţa poliţiştilor, bărbatul a declarat că achiziţionase ţigările în aceeaşi zi de la un cetăţean moldovean. Automobilul şi ţigările au fost sechestrate, iar cazul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătorie. Pe parcursul urmăririi penale, ieşeanul s-a prevalat de dreptul la tăcere. La începutul lunii mai a anului trecut, Adrian B., în vârstă de 67 de ani la acel moment, a fost trimis în judecată pentru infracţiuni asimilate contrabandei, iar Fiscul a cerut plata a 6.823 lei reprezentând taxe vamale, accize şi TVA. Conform legii, este considerată contrabandă şi simplul transport al mărfurilor aflate sub regim vamal, pedeapsa fiind aceeaşi: de la 2 la 7 ani de închisoare. Cum bărbatul fusese prins cu ţigările la el, părea un caz simplu.

„Dreptul la tăcere”

În instanţă, Adrian B. a continuat să se prevaleze de dreptul la tăcere, dându-şi doar acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii. Această atitudine îi asigura, în cazul unei condamnări, posibilitatea ca aceasta să fie cu suspendarea executării. Dezbaterile propriu-zise s-au purtat în jurul a două probleme ridicate de apărare. Pentru ca transportul ţigărilor să fie asimilat contrabandei, trebuie ca el să se facă „cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia”. La rându-i, contrabanda în sine presupune introducerea în ţară a mărfii altfel decât prin punctele de trecere a frontierei de stat. Or, procurorii nu demonstraseră că Adrian B. ar fi ştiut că ţigările fuseseră introduse ilegal în ţară. În plus, au apreciat judecătorii, „simpla neprezentare a unor documente de provenienţă a ţigărilor ori faptul că acestea aveau aplicate timbre de accize de Republica Moldova nu echivalează cu o probă certă în sensul că ţigările transportate proveneau din contrabandă”. Apărătorul lui Adrian B. a prezentat în instanţă şi două decizii ale CEDO care conturau ideea unei posibile încălcări a prezumţiei de nevinovăţie. Magistraţii Judecătoriei l-au achitat pe Adrian B. şi au dispus înapoierea ţigărilor către acesta.

În apel, procurorii au invocat faptul că însuşi modul în care Adrian B. cumpărase ţigările, pe ascuns, ca şi cantitatea mare de ţigări achiziţionate dovedeau că acesta cunoştea faptul că provin din contrabandă. În plus, ar fi fost practic o misiune imposibilă pentru anchetatori să stabilească pe unde au fost introduse ţigările în România, pentru a demonstra contrabanda. „Motivarea primei instanţe ignoră elemente de fapt simple şi certe care rezultă în mod clar din dosarul de urmărire penală: inculpatul a fost depistat având asupra sa o cantitate mare de ţigări care nu putea fi, în mod logic şi în lipsa oricărui indiciu că ar fi fost altfel, decât din contrabandă”, au susţinut procurorii. Aceştia au arătat că Adrian B. nu se afla la prima astfel de acuzaţie, în 2017 el fiind cercetat de DIICOT Vrancea pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă. La rândul lor, reprezentanţii Fiscului au arătat că în ţară nu pot fi introduse decât cel mult două pachete de ţigări fără timbru românesc.

Instanţa: Omul nu ştia

Argumentele aduse în faţa Curţii de Apel nu au avut darul de a-i face pe magistraţi să întoarcă decizia Judecătoriei. Instanţa a apreciat că sentinţa iniţială, care a stabilit că fapta nu există, a fost corectă, din dosar lipsind probele concrete ale vinovăţiei inculpatului.

„Nu s-a dovedit în sarcina inculpatului că ar fi cunoscut că pachetele de ţigări ar fi provenit din contrabandă. În faza de urmărire penală nu a fost administrată nicio probă cu privire la provenienţa din contrabandă a ţigărilor transportate de inculpat.Numărul mare de ţigări descoperite nu constituie o probă certă de cunoaştere a provenienţei din contrabandă a respectivelor pachete de ţigări. De altfel, în lipsa altor probe cu care să se coroboreze, Curtea apreciază că numărul de 479 de pachete de ţigări nu este unul foarte mare. Simplul fapt că în rechizitoriu se menţionează sintagma «cunoscând că provin din contrabandă» nu este suficient pentru a convinge că inculpatul a cunoscut în mod real provenienţa ţigărilor, fiind de datoria organului de urmărire penală să probeze existenţa infracţiunii în toate elementele de conţinut. Aceeaşi este opinia Curţii şi cu privire la lipsa documentelor fiscale justificative (chitanţă, factură etc). Neprezentarea sau inexistenţa unor astfel de documente nu conduce automat la ideea săvârşirii unei fapte penale”, au conchis magistraţii. Sentinţa Curţii de Apel este definitivă.