Conducerea DSP Iaşi recunoaşte că în acest moment există o criză a medicamentelor care sunt administrate bolnavilor de COVID-19. Şi nu cei asimptomatici sau cu forme uşoare sau medii, ci pentru cei la care o zi fără aceste pastile înseamnă un pas în faţă spre secţia ATI. La aceasta se adaugă criza de oxigen care loveşte toate unităţile medicale.

„Cifrele sunt îngrijorătoare. Incidenţa creşte de la o zi la alta. Încă nu am atins, se pare, vârful acestui val. Sperăm să-l atingem cât de curând şi să începem perioada de declin. Din păcate, cazurile sunt foarte grave şi necesită terapie avansată cu oxigen, cu antivirale şi cu medicaţie care să oprească lanţul patogenic de desfăşurare a bolii. Criza medicamentelor, una foarte gravă, este generată de cazurile pe care le avem, pentru că nimeni nu s-a aşteptat, nu a estimat o astfel de gravitate. Ne-am aşteptat la o incidenţă crescută, dar la o gravitate atât de mare încât să blocheze toată capacitatea noastră de oxigenoterapie şi de Terapie Intensivă nu ne-am aşteptat, mai ales că am mizat pe faptul că o parte din populaţie se va vaccina. Din păcate, mult prea puţini au făcut-o“, a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP Iaşi.

Şi cifrele pe judeţ, ieri, erau îngrijorătoare, de-a dreptul record. 757 de cazuri noi de infectare şi o cifră colosală la decese, bătând toate recordurile negative ale pandemiei de până acum în judeţ: 27 de morţi confirmaţi cu COVID-19.

Situaţia locurilor este aceeaşi de peste două săptămâni: nu există. Paturi sunt, dar nu există guri de oxigen care să asigure terapia celor internaţi, pentru că, pur şi simplu, aşa sunt construite spitalele. Nimeni nu se aştepta, se pare, ca valul 4 să aibă o asemenea dimensiune.

Carmen Dorobăţ, medic primar şi specialist în boli infecţioase, a fost de gardă luni şi descrie tragedia. „Îi vedeam pe colegii de la ATI care aleargau în permanenţă între ATI şi pre-ATI, care se află în pavilioane. Îi vedem stresaţi, obosiţi şi, iată, pentru opt pacienţi au pierdut lupta. Vedeam oameni care nu mai au aer, care nu mai puteau respira. Erau în ambulanţe, şi cei de la SAJ erau disperaţi că ajung la limita administrării oxigenului, şi ne întreabau pe noi: Acum ce facem, că atât putem?! Este foarte greu să găseşti un loc liber. Ca medic de gardă, trebuie să manageriezi astfel de situaţii, iar acum este foarte greu. Profilul pacientului care ajunge la spital, în acest episod pandemic, este altul. Sunt persoane care au nevoie rapid de oxigen, drept urmare avem nevoie de paturi care să poată asigura oxigenul, şi din nefericire uneori avem nevoie chiar de la început de ATI“, a spus Carmen Dorobăţ.

Medicul adăugă că problema nu este numai la nivel administrativ, dacă este sau nu este patul, ci, mai grav, de tratamentul administrat celor care au noroc să se interneze. „De data aceasta vorbim şi de medicamente. Medicamen­tele la care eu fac referire, şi aici mă refer la remdesivir şi tocilizumab, se aduc prin grija Ministerului Sănătăţii, care le repartizează spre zonele COVID. Cât repartizează, atât consumăm. În momentul de faţă, la Spitalul de Boli Infecţioase sunt probleme în a avea cantităţi suficiente. Mai exact, ne punem problema dacă putem să dăm o cură completă, de cinci, şapte, până la nouă zile, în unele cazuri, de remdesivir, sau dăm un număr mai mic de zile, pentru că trebuie să ne ajungă şi pentru alţi pacienţi. Aceste medicamente sunt absolut necesare pentru pacienţii cu forme grave, care necesită administrare de oxigen. Celelalte medicamente din schema de tratament există“, a mai spus Carmen Dorobăţ.

Departe de gardul Spitalului de Infecţioase, la Leţcani, ieri s-au transferat în sfârşit primii pacienţi COVID-19. Spitalul NATO de la Leţcani nu a putut primi deocamdată decât pacienţi cu forme medii de boală, ce nu toţi necesită oxigenoterapie, ci doar doi.

„Începând din noaptea această (ieri – n.r.) vom interna şi îngriji pacienţi în cadrul Secţiei Exterioare Leţcani. Vor fi îngrijiţi doar pacienţi cu forme medii COVID-19 care nu necesită suport mare de oxigen şi pot beneficia de oxigenoterapie cu ajutorul concentratoarelor. După finalizarea montării, umplerii şi verificării bunei funcţionalităţi a stocatorului de oxigen, vom putea îngriji şi pacienţi în terapie intensivă“, a declarat Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Cu alte cuvinte, ATI şi zona roşie (cea conectată la oxigen) sunt deocamdată sub lacăt.

Vasile Cepoi, directorul DSP, spune că întârzierea aducerii stocatorului s-a datorat gabaritului acestuia, deci transportului efectuat de firma contractoare. Totuşi, de la închiderea spitalului în 2020 şi până acum, au trecut luni de zile, timp în care peste modulele de la Leţcani s-a aşezat praful.

De ce nu s-a deschis până acum sau de ce nu s-au luat măsuri preventive pentru a-l putea deschide la timp? „Din păcate, uneori, factorul politic îşi spune cuvântul“, a spus Carmen Dorobăţ, fost manager al Spitalului de Boli Infecţioase în perioada în care unitatea de la Leţcani a fost dată în folosinţă.

Aşadar, până ce spitalul de 13 milioane de euro va avea backup de oxigen, la Leţcani vor fi trataţi, deocamdată, 20 de pacienţi cu forme medii spre grave. Pentru cei de la UPU a Spitalului Clinic Sfântul Spiridon, acest lucru este mană cerească, dar nu dezamorsează bomba din sistemul medical. Medicii ne avertizează că, deocamdată, suntem departe de platoul valului 4, iar ca să ajungem la acel punct, trebuie să ne păzim.

„Autorităţile politice să ia în serios semnalele noastre, pentru că ne aflăm în cel mai crunt moment posibil de la începutul pandemiei, şi trebuie să dea tot timpul lor, toată seriozitatea şi toată competenţa de care au nevoie în acest moment pentru a ne da baza din punct de vedere legislativ, din punct de vedere administrativ, şi, sigur, din punct de vedere financiar“, a mai spus Carmen Dorobăţ.

VEDEȚI ȘI:

Dr. Carmen Dorobăț, la ZDITV: Nu avem suficiente medicamente pentru tratarea bolnavilor de Covid – AICI