Cum s-au „evaporat” politic reţelele de gaz din judeţ? Iaşul lui Alexe va trage gaz pe banii Guvernului în 16 comune, Suceava lui Flutur în 52

În 2018, cei de la Transgaz au venit la Iaşi şi au propus construirea a două magistrale care să deservească 19 unităţi administrativ teritoriale. Condiţia era ca primăriile să înfiinţeze asociaţii de dezvoltare intercomunitară, pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, avizarea acestora şi concesionarea sistemelor de distribuţie. Doar câteva comune din vestul judeţului au făcut asta (Tătăruşi, Valea Seacă, Lespezi, Sireţel şi Vânători). Studiul de fezabilitate care a costat 630 de mii de lei nu le-a folosit, pentru că alegerile din 2020 au schimbat regulile jocului: orice localitate putea să se branşeze la reţeaua de gaze existentă, fără să mai fie nevoie de alte magistrale. Doar că mai puţin de 19 unităţi administrativ teritoriale au decis să aplice pentru obţinerea de fonduri.

Cititi si: Planuri mari de dezvoltare a reţelei de distribuţie a gazelor în tot judeţul

Cepleniţa este singura comună care a prins finanţare POIM şi va avea o reţea de gaz pentru trei sferturi din cele aproximativ 1.900 de gospodării din cele patru sate componente. Contractul şi ordinul de începere a lucrărilor au fost semnate la sfârşitul primăverii trecute pentru 18,5 milioane de lei cu Instal Service Technology, iar reţeaua ar trebui să fie gata la debutul următoarei primăveri.

Dezvoltarea judeţului, cu ţârâita

De altfel, Bucureştiul a gestionat fonduri europene în acest scop care au ajuns doar pentru 25 de proiecte. Şi-a reparat greşeala mutând celelalte peste o sută de aplicaţii alături de celelalte proiecte, care au vizat fonduri din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.

Astfel, din judeţul Iaşi, câteva comune care s-au situat sub linie la selecţia POIM s-au regăsit acum pe listă: Deleni (34,9 milioane lei), Popricani (47,7 milioane), Ungheni (50 de milioane), Şcheia şi Mironeasa (aplicaţie comună pentru 33,9 milioane de lei), Dumeşti (42,8 milioane), Victoria cu satele aparţinătoare (49,9 milioane), Drăguşeni şi Ipatele (35,9 milioane), Plugari cu Prăjeni din Botoşani (proiect comun de 32,7 milioane) şi Mogoşeşti-Siret cu satele aparţinătoare (15,2 milioane de lei).

Dintre acestea, comunele Deleni şi Victoria au atribuit deja contractele de lucrări – prima, la sfârşitul anului trecut firmei ploieştene Habau, iar a doua, la începutul acestui an asocierii conduse de firma ieşeană Teoval. Celelalte comune încă nu au lansat procedurile de achiziţie.

Licitaţii începute acum trei ani, dar încă neterminate

De remarcat că unele administraţii locale au preferat să evite birocraţia de la Bucureşti şi au încercat să facă investiţia pe cont propriu. Ţuţora a atribuit astă-toamnă contractul de lucrări pentru racordarea la reţeaua de gaze a satelor Chipereşti şi Oprişeni pentru 4,2 milioane de lei firmei botoşănene Instal-Con. La Tomeşti încă este în desfăşurare licitaţia pentru conectarea la gaz a locuitorilor din satul Goruni.

În schimb, în comuna vecină Holboca, înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în satele Holboca, Rusenii Noi, Rusenii Vechi, Orzeni şi Cristeşti a fost atribuită în aprilie 2021 firmei ieşene Nanogaz pentru 3 milioane de lei. Şi administraţia comunei Leţcani „a dat” în iunie 2021 un contract similar pentru satele Cogeasca şi Cucuteni firmei Etnis SRL pentru 1,75 milioane de lei.

Cititi si: Plăteşti sau nu ca să te „înţepi” la reţeaua de gaz ori curent trasă de vecin? Iată cum tranşează instanţa o speţă în care se regăsesc mii de ieşeni!

În februarie 2020, comuna Oţeleni a lansat o licitaţie pentru ambele sate componente, de la o valoare de 11,5 milioane de lei, însă procedura nu a fost finalizată nici până astăzi. La fel şi comuna Brăeşti, unde procedura a început tot atunci de la o valoare estimată de 15,8 milioane de lei şi a rămas în deliberare până acum.

Practic, în total, doar 16 comune ieşene este de aşteptat că vor avea reţele noi de gaz prin aceste finanţări de mai sus. Mult mai puţin faţă de alte judeţe.

Comparaţie Iaşi-Suceava. Cine credeţi că a luat mai mulţi bani?

Cu o lună în urmă, preşedintele CJ Costel Alexe declara că, „prin Programul Naţional de Investiţii «Anghel Saligny», am obţinut fonduri în valoare totală de 210 milioane de lei pentru extinderea reţelelor de gaz metan în comunele din judeţul Iaşi, iar dezideratul nostru este să oferim acces la această resursă pentru cât mai mulţi ieşeni”.

Ceva mai târziu, într-o declaraţie făcută pe 6 septembrie, „miza” a crescut la 380 de milioane de lei. Chiar şi aşa, suma atrasă rămâne mult mai mică decât reuşita unui coleg de partid al lui Costel Alexe cu mai multă trecere la Bucureşti. Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat şi el că a fost semnat un ordin comun de către miniştrii Dezvoltării şi Energiei pentru finanţarea cu 235 de milioane de lei a racordării la reţeaua de gaz metan a două oraşe, Dolhasca şi Vicovu de Sus, şi a 20 de comune. Suceava avea deja aproape jumătate de miliard de lei pentru 6 comune, într-un lot alocat pe 14 iunie anul trecut, în care din Moldova mai apărea doar câte o comună din Galaţi şi Vaslui.

Cititi si: Veşti proaste pentru expropriaţi. 351 ieşeni mai aşteaptă bani deşi le trece gazoductul pe terenuri

„Ca să recapitulăm, pentru gaz metan suma întreagă alocată în ultimul an de zile prin Programul Naţional de Investiţii «Anghel Saligny» pentru 7 oraşe şi 52 de comune este de aproximativ 270 milioane de euro şi se adresează la circa 25 la sută din populaţia acestui judeţ”, a făcut bilanţul preşedintele CJ Suceava.