Ursul de la Dobrovăț: nu a fost văzut, dar face furori în zonă
Imagini cu urme lasate de un animal de talie mare în Padurea Bârnova-Dobrovat au st&acir (...)
citeste totsambata, 28.05.2022
Deşi românii continuă să prefere masiv orientarea pro-occidentală, acest sprijin este mai nuanţat, dă prioritate interesului naţional, iar un posibil desant cultural progresist din afară ar putea crea vulnerabilităţi pe acest front în viitor.
Aproape două treimi dintre români (64,2%) sunt de părere că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când acestea sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru. Este una dintre cele mai interesante concluzii care rezultă dintr-o cercetare sociologică întreprinsă INSCOP Research, la începutul lunii martie, la comanda STRATEGIC Thinking Group, în cadrul unui proiect sprijinit de German Marshall Fund of the United States. Asta, deşi o bună parte dintre români (61,4%) consideră un avantaj aderarea ţării la UE şi, în proporţie de 51,6%, au în general încredere în Uniune. Legat de acest ultim aspect trebuie totuşi remarcat că 47,5% au o părere contrară, ceea ce confirmă rezultatele ultimului Eurobarometru, din februarie 2021, care consemna că doar 49% dintre români (locul 24 din 27 de ţări) privesc favorabil apartenenţa la Uniune. O scădere de 6% faţă de anul trecut şi una mult mai pronunţată faţă de nivelul de încredere de 65-66% de care se bucura UE acum zece ani. Şi e foarte posibil ca maniera considerată de mulţi lamentabilă în care Bruxelles-ul a gestionat până acum chestiunea vaccinurilor să ducă în perioada următoare la o eroziune suplimentară a încrederii în Uniune.
E drept, sondajele scot adesea în evidenţă unele contradicţii. În cazul acestuia, de pildă, deşi doar 49,4% dintre respondenţi au încredere în NATO şi doar 47,2% au încredere în Statele Unite, în proporţie masivă (66,6%) românii sunt convinşi că în cazul unei agresiuni externe NATO va apăra România şi 75,4% sprijină existenţa unor baze militare americane în ţară. Surprinde oarecum şi încrederea relativ scăzută faţă de Joe Biden, de 41,6%, în raport cu 47,2% faţă de Statele Unite, după ce venirea acestuia la Casa Albă a fost prezentată, de majoritatea mass media din America, Europa şi de la noi, drept o adevărată mântuire după epoca neagră Trump.
O altă observaţie este aceea că dacă era de aşteptat ca, în mod tradiţional, percepţia asupra Rusiei să fie una preponderent negativă (81%), este oarecum surprinzător că nici China, cu 79%, nu stă mai bine. De altfel pandemia, plecată din China, pe care tot mai multe voci o atribuie unei scăpări din Laboratorul de cercetări biologice din Wuhan, represiunea din Hong Kong şi cea asupra uighurilor, atitudinea tot mai agresivă a Beijingului faţă de orice critică la adresa sa, au contribuit în general la o deteriorare severă a percepţiei ţării în toată Europa. Recent Lituania a decis chiar să se retragă din formatul de cooperare economică 17+1 prin care China urmăreşte să-şi consolideze influenţa în Europa de Est.
În fine, interesant de semnalat este şi neîncrederea semnificativă a publicului de la noi în mass media: 60% în cazul televiziunii, 67,6% faţă de paginile online ale publicaţiilor şi de 74% atunci când e vorba de reţelele sociale. Este de altfel un fenomen general, prezent în tot spaţiul occidental, în condiţiile în care mass media au devenit tot mai partizane în plan ideologic, preponderent spre stânga, şi sunt văzute drept tot mai aliniate la interesele elitelor politice, culturale şi economice. Însă în România linia de ruptură nu este, cel puţin deocamdată, în principal de natură ideologică. Ceea ce a divizat societatea în trecut a fost raportarea la bătălia anti-corupţie, iar în acest moment, de o manieră şi mai accentuată, gestiunea pandemiei, felul în care sunt văzute restricţiile impuse de autorităţi şi vaccinurile. În timp ce intoleranţa faţă de punctele de vedere contrare literalmente a explodat.
Dacă revenim însă la observaţia din debutul articolului aceasta trebuie corelată cu altele două care rezultă din sondaj: jumătate dintre români cred că blocarea accesului nostru în zona Schengen nu este justificată, este motivată de considerente economice, şi mai ales de convingerea masivă (78%) că românii sunt priviţi drept „cetăţeni de mâna a doua” în Europa. Este un detaliu semnificativ în general ignorat în discuţiile din spaţiul public. Explicaţiile sunt variate. De la întâmplări cu românii aflaţi la muncă în străinătate, precum povestea cu sparanghelul cules în Germania despre care s-a discutat intens anul trecut, până la articole despre români apărute în presa din ţările respective. La fel, acuzele, mai mult sau mai puţin justificate, privind tratamentul preferenţial de care se bucură corporaţiile multinaţionale în raport cu firmele româneşti au alimentat aceste resentimente. Însă cu siguranţă au deranjat şi intervenţiile de la Bruxelles pe teme ca referendumul pentru familie sau problemele din justiţie. Sigur, au fost destui care le-au aplaudat, dar acestea au avut cu siguranţă şi un impact negativ.
Cu toată campania de comunicare masivă a Comisiei Europene, e drept adesea livrată într-o cenuşie limbă de lemn, sentimentul naţional rămâne solid în Europa. Un sondaj YouGov comandat în 2017 de cotidianul german Handelsblatt releva că cel mult 2-3% dintre respondenţi se considerau în principal „europeni” şi sub 5% se considerau în primul rând europeni şi abia apoi francezi, danezi, suedezi etc. (doar în Germania ponderea era de 8%) şi că majorităţi substanţiale ale locuitorilor dădeau prioritate ţării lor în raport cu UE, respingând ideea unei „Uniuni tot mai integrate”, ba chiar dorind o restrângere a rolului Bruxelles-ului în favoarea statelor membre.
Este de aşteptat ca aceste tendinţe de erodare a percepţiei pozitive asupra Uniunii să se amplifice în viitor dacă se accentuează impulsurile de a impune de la Bruxelles programe, politici, abordări şi directive culturale obligatorii ţărilor membre. De pildă megalomanicul Green Deal promovat de Comisia Europeană, ale cărei motivaţii sunt în primul rând ideologice, va avea efecte economice negative severe în principal asupra unor ţări ca România. În plus, tot pe acest teren ideologic, este de aşteptat ca pe măsură ce politicile radicale progresiste aflate pe val în America (promovate agresiv de administraţia Biden) şi parţial în Europa, să înceapă să fie vizibile şi la noi, să se accentueze şi tensiunile din societate în paralel cu o erodare a percepţiei pozitive asupra Vestului, concept care are în fapt tot mai puţină substanţă pe fondul clivajului transatlantic. Şi nu doar la noi, ci în multe dintre fostele ţări comuniste din Est. Maniera paternalist agresivă în care sunt promovate dinspre Occident modele culturale care aduc aminte de practici din perioada comunistă riscă să ducă la reacţii potenţial îngrijorătoare, alimentând pe de o parte curentele populiste şi creând un atractiv spaţiu de manevră pentru o propagandă care prezintă Rusia drept un adevărat bastion întru apărarea valorilor tradiţionale.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Vremea proastă întârzie defilarea de la Romanian Fashion Week
VIDEO: Un copil a luat premiul de 120.000 de euro de la ”Românii au talent
Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*
Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!
Provocare în pandemie: medicii urgentişti i-au suplinit pe cei din ATI
Ursul de la Dobrovăț: nu a fost văzut, dar face furori în zonă
Concurenţă acerbă la ultima sesiune de testări pentru admiterea în clasa a V-a la liceele ieșene
Două propuneri pentru noul sediu al Primăriei. O clădire fără colțuri
ZdI TV - Gabriel Mardarasevici: Cât timp şi cât de mult se va mai câştiga în industria IT
„Iașul a fost umilit!“ „Suspiciuni mari legate de modul în care au fost repartizați banii ieșenilor“
Azi se deschid bazele de agrement de la Ciric, Ştrand şi Plaja Nicolina
În centrul Iaşului, un hoţ i-a furat maşina în timp ce vorbea cu un prieten
Expoziţie cu produse fabricate în România între 1930 şi 1990
Crima de la fabrica de ţigarete: pedepse reduse cu 11 ani din total
VIDEO: Încă o victimă la o trecere fără bariere: Spulberat de tren, când se întorcea de la muncă
VIDEO: Catedrala Mântuirii Neamului a devenit loc de sărit cu paraşuta
Se scumpesc biletele de tren de la 1 iulie! Care sunt noile tarife
Două victime după o explozie urmată de incendiu la Andrieșeni. O femeie a murit
Tipuri de mese pentru casa ta: cum le alegi pe cele potrivite? (P)
Dacia Sandero revine în luna aprilie pe podiumul vânzărilor de mașini noi în Europa
Google prezintă Street View Camera. Poate fi montată pe orice mașină
Cecenul Asvad Idriso, „comandantul Tik-Tok”, a fost spulberat de ucraineni
Rusia a trimis pe frontul din Ucraina oameni complet nepregătiţi
Starlink are acum 400.000 de utilizatori. Popularitatea sa explodează în 2022
Generalul Shamanov, măcelarul din Cecenia, detalii despre terminarea războiului
Ministrul Predoiu “revarsă” un val de privilegii către magistraţi
Schimbarea din Codul Rutier la care nu se mai aștepta nimeni. Aviz motocicliștilor!
Lazăr Vlădică, fostul şef de la Armamente, a fost audiat de procurorii DNA
Cererea de ghiozdane antiglonț pentru copii a crescut în SUA
Cantităţi fără precedent de petrol din Rusia se îndreaptă către India şi China
Fostul vicepreşedinte al CJ Suceava prins când primea 40.000 de euro mită, trimis în judecată de DNA
Fiica adoptivă a lui Ilie Năstase: „Bună! Sânii mei se numesc Chloe și Coco”
Un deputat atrage atenţia asupra mâncării cu gândaci servită la cantina de la “Cuza”
Profilul proprietarului care apelează la firma de izolații exterioare Isoterm (P)
Alina Sorescu și Alexandru Ciucu, divorț și partaj de multe milioane
Ministrul Dîncu vrea salarii mai mari pentru personalul din Armată
"The Gray Man" va fi disponibil pe Netflix începând cu 22 iulie (VIDEO)
Ungaria vinde benzină și motorină la preț redus doar maghiarilor
Nicolae GRECUC-aşa-i în tenis!Englezii îl exclud pe Medvedev de la Wimbledon, ATP îl face lider mondial. |
Eugen MUNTEANUIdentitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)* |
pr. Constantin STURZUCinematografie, mit şi ideologie |
Aurelian-Petruș PLOPEANU„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă |
Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie! |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.