De unde performanţă? Un sfert din şcolile ieşene au sub 50 de elevi, cu sute de copii în clase simultane. Ce se poate face?

În judeţul Iaşi, reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care funcţionează în anul şcolar 2023-2024, cuprinde 600 de unităţi şcolare. Am cerut Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi lista unităţilor în care studiază mai puţin de 50 de şcolari/preşcolari. Potrivit ISJ Iaşi, din cele 600 de unităţi şcolare, 184 de structuri şcolarizează maxim 49 de copii. Astfe, în cazul a aproape 31% din şcolile şi grădiniţele din judeţ, sunt sub 50 de elevi/preşcolari care trec zilnic pragul.

„Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu foştii inspectori şcolari generali ai ISJ Iaşi şi cu liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi, pentru a afla la ce nivel poate ajunge educaţia primită de aceşti copii şi care ar fi posibilele soluţii, pe termen lung.

Comasarea şcolilor: o posibilă soluţie?

Unităţile şcolare cu personalitate juridică se află la o distanţă considerabilă de respectivele structuri arondate, iar infrastructura rutieră deficitară nu le permite copiilor să ajungă la şcoala-centru. Opiniile cu privire la eficienţa educaţiei în şcolile cu un număr mic de elevi sunt variate. Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iaşi, subliniază importanţa menţinerii acestor şcoli în comunităţile rurale, evitând naveta copiilor către centre.

„Eu cred că sunt contexte în care este oportun, chiar dacă ai doar 8 elevi într-o şcoală. E mai bine poate să îi ţii acolo decât să-i aduci la o şcoală de centru la aproape 20 de kilometri, când ştim cu toţii că nu avem infrastructura pusă la punct, nu avem mijloace de transport în comun şi nu ştiu dacă este chiar aşa de sănătos pentru un copil să-l transformăm în navetist de la o vârstă fragedă”, a precizat acesta.

Totuşi, el recunoaşte că există contexte în care profesorii pot fi necalificaţi în aceste unităţi şcolare mici şi ar putea fi necesară comasarea acestor şcoli. „Dacă locaţia respectivă se pretează la o navetă rezonabilă, dacă e făcută în condiţii de siguranţă, evident că într-un astfel de context putem vorbi de o comasare fără niciun fel de dubiu”, a completat preşedintele USLIP Iaşi.

Camelia Gavrilă, fost Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, a explicat că pentru elevii din clasele I-IV deplasările pot fi dificile şi depind de comunitatea locală. „Întotdeauna când vorbim de învăţământ primar există o rezervă a comunităţii locale, fiind, de multe ori, o decizie a acesteia. Primăriile consideră că este mai bine să conserve o unitate, asigurând confortul copiilor”, a menţionat aceasta.

Fosta şefă ISJ subliniază importanţa unei infrastructuri mai bune şi a unor mijloace de transport eficiente pentru a asigura accesibilitatea şi calitatea educaţiei. „După sistemele din ţări mai dezvoltate, în care se investeşte mai mult în educaţie, sunt şcoli cu un sistem de transport şi cu drumuri mai bune care adună elevi din comunităţile adiacente”, a adăugat Camelia Gavrilă.

Mai mulţi elevi înseamnă mai multe investiţii

La rândul ei, Liliana Romaniuc, fost Inspector Şcolar General al ISJ Iaşi, aduce în discuţie studii care indică că şcolile cu un număr redus de copii au performanţe mai scăzute. Ea susţine că numărul optim de elevi într-o clasă, pentru a asigura o învăţare eficientă, este undeva între 20-26 de copii. „Studiile ne arată că şcolile cu rezultatele cele mai bune sunt cele care au, în general, peste 600 de copii, până în jurul a 1.000 de copii. Şcolile care depăşesc acest număr, din nou, încep să aibă anumite probleme”, a declarat aceasta.

În căutarea răspunsurilor privind eficienţa sistemului educaţional în unităţile cu un număr mic de şcolari/preşcolari, voci din învăţământul ieşean au subliniat importanţa dimensiunii şcolilor – în ceea ce priveşte numărul total de elevi – în raport cu resursele disponibile. „Atunci când vorbeşti de mai mulţi elevi, vorbeşti şi de investiţie în dotare, în infrastructură, în calitatea profesorilor. Alta este forţa unei şcoli mai mari, fiindcă are o finanţare mai bună şi resursă umană de calitate, care înseamnă şi o activitate didactică superioară calitativ”, a argumentat Camelia Gavrilă.

Liliana Romaniuc a evidenţiat faptul că instituţiile de învăţământ cu un număr redus de elevi se confruntă adesea şi cu un număr scăzut de cadre didactice, lucru ce poate influenţa performanţa şcolară. „Una este să ai două-trei rânduri de clase şi să ai mai mulţi profesori, de exemplu, de matematică. Acolo se formează o comunitate a profesorilor care, pe lângă faptul că ei predau şi se ocupă de educaţia copiilor, învaţă ei înşişi unul de la celălalt. Au posibilitatea să schimbe idei şi practici, iar toţi factorii aceştia contribuie la progresul în învăţare al copiilor”, a precizat fosta şefă ISJ Iaşi.

Preşcolarii, imposibil de transportat

Mai bine de jumătate din unităţile de învăţământ din judeţul Iaşi cu mai puţin de 50 de copii sunt grădiniţe. Însă, în ceea ce priveşte grădiniţele, transportul preşcolarilor într-o altă localitate, chiar şi apropiată, reprezintă o provocare, potrivit Lilianei Romaniuc.

„Nu ştiu dacă suntem pregătiţi pentru asta. Pentru grădiniţe ar trebui să facem noi, ca ţară, ca sistem educaţional, tot ce se poate pentru a oferi o educaţie bună acestor copii, ştiut fiind faptul că o educaţie de calitate, riguroasă, în etapa aceasta tipurie, este un predictor pentru viitorul educaţional al copilului respectiv. Din păcate, acordăm atenţie insuficientă educaţiei timpurii şi preşcolare, deşi toate studiile ne arată că investiţia în acest tip de educaţie contează incredibil de mult pentru traseul educaţional şi pentru performanţa copilului în şcoală şi în viaţă”, a spus Liliana Romaniuc.

Ce ar fi de făcut?

Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, pentru a facilita deplasarea elevilor în condiţii de siguranţa, dar şi asigurarea unui mijloc de transport şcolar se numără printre soluţiile identificate de vocile din învăţământul ieşean.

„Nu putem veni cu concluzii generalizate legat de această situaţie. Infrastructura rutieră a judeţului Iaşi este încă una deficitară, problematică. Pe termen lung, lucrurile trebuie făcute la pachet, în sensul în care odată cu îmbunătăţirea unei infrastructuri rutiere trebuie să aibă loc şi îmbunătăţirea transportului pentru diverse localităţi. Ar trebui să ne întrebăm de ce, totuşi, nu există condiţii în acele locaţii, pentru că vorbim de forţa financiară a unor comune care nu au făcut mai nimic pentru a asigura acele condiţii. Eu spun că ar fi ideal ca un copil să fie relativ aproape de casă, pentru a nu se chinui cu naveta, pentru a nu face o navetă dificilă”, a precizat Laviniu Lăcustă.

În acord cu aceeaşi idee a îmbunătăţirii infrastructurii rutiere a oferit o soluţie şi Camelia Gavrilă. „Mai ales pentru gimnaziu trebuie să se găsească această soluţie, să existe un transport şcolar adecvat, să existe şi infrastructura rutieră care să permită circulaţia pe vreme de iarnă. Pentru ciclul primar pot să accept, până copilul ajunge la o vârstă care să permită transportul, pentru că avem dovada unor ierni mai puţin favorabile şi trebuie gândită şi vârsta şcolarului”, a declarat aceasta.

Liliana Romaniuc spune că o posibilă soluţie ar fi ca acei copii din unităţile cu un număr redus de şcolari/preşcolari să fie arondaţi unor clase dotate cu toate echipamentele necesare, care le-ar permite să ia parte la ore din clase mai consistente numeric, din şcoli cu ceva mai mare performanţă în învăţare.

„Copiii aceştia din şcolile foarte mici ar trebui arondaţi în nişte clase reale prin intermediul tehnologiei informatice. Asta nu înseamnă că profesorul lor sau învăţătorului nu trebuie să fie acolo. El trebuie să fie prezent în sala de clasă, dar ei trebuie să facă parte dintr-o comunitate educaţională mai mare, să beneficieze de ceea ce fac ceilalţi copii, de ceea ce pot învăţa de la aceştia. Ideal ar fi să putem oferi educaţie copiilor exact acolo unde sunt ei, dar pentru un timp al digitalizării şi al mult clamatei inteligenţe artificiale, cred că avem soluţii prin care să putem îmbunătăţi învăţarea elevilor, chiar dacă ei se găsesc în şcoli foarte mici”, a spus aceasta.

Am cerut un punct de vedere şi din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, cu privire la cele 184 de unităţi şcolare care nu depăşesc 50 de şcolari/preşcolari. Instituţia nu a oferit un răspuns detaliat, comunicând că acest aspect la care ne referim ţine de autorităţile locale, în speţă de primării. „În această perioadă se transmit proiectele planurilor de şcolarizare. Reţeaua şcolară se organizează de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al ISJ Iaşi”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISJ Iaşi, Antonina Bliorţ.