Eminența cenușie a pensiilor nesimțite de parlamentari e ieșean. Pentru cât a făcut-o!

Cu exact cinci ani în urmă, Anghel Stanciu, aflat pe atunci la mijlocul celui de-al şaselea mandat de deputat, îşi chema „tovarăşii” să-şi ia Parlamentul înapoi. „De ce cei care fac legile, parlamentarii, suntem pe locul 14 în grila de salarizare, sunt discriminaţi faţă de alte categorii? Cum să fii pe locul 14 în grila de tratament? Cum este egalitatea?”, a tunat alesul ieşean în plenul celui mai stufos efectiv parlamentar – ajuns în mandatul 2012-2016 la aproape 600 de inşi.

Propunerea iniţiată de el a devenit lege la sfârşitul anului 2015, completând Statutul deputaţilor şi al senatorilor adoptat în 2006, prin care a luat naştere indemnizaţia pentru limită de vârstă – pensia specială, cum i se mai spune astăzi.

De la 1.600 la 3.500 de lei în doar cinci ani

Modificarea a instituit valoarea indemnizaţiei, la aproape 1.600 de lei pentru un mandat de 4 ani. Numărul maxim de mandate pentru care se efectuează plata a rămas trei. În cei cinci ani, cuantumul a crescut de peste două ori, până la aproximativ 3.500 de lei pentru un mandat. Îndeplinirea unor funcţii – şef sau vice de comisie, secretar etc. – majorează indemnizaţia. Pentru că în tagma politică orice este posibil, legea se aplică retroactiv, pentru toţi foştii parlamentari. Practic, oricine a împlinit vârsta de pensionare şi nu mai este parlamentar, poate să solicite plata indemnizaţiei, care se acordă chiar din luna următoare depunerii unei cereri.

La începutul anului, în plată erau 768 de foşti senatori şi deputaţi, iar fondul din care sunt plătiţi, de la bugetul statului, trece de 10 milioane de euro pe an. Practic, informa G4media.ro în februarie, pensia medie lunară a unui parlamentar este de 5.843 de lei. Chiar şi o fracţie de mandat se plăteşte, astfel că indemnizaţiile sunt cuprinse între 2 şi 12 mii de lei pe lună.

Veteranii cu trei pensii speciale

De la alegerile din mai 1990 şi până azi, Iaşul a fost reprezentat de 113 aleşi. Unii dintre ei şi-au împărţit mandatul, alţii păreau aleşi pe viaţă. Dintre cei 113, 18 nu mai sunt, iar de unii dintre parlamentarii de la începutul anilor ’90 nu mai ştie nimeni.

Cel mai longeviv este Anghel Stanciu, care a intrat în Parlament în 1992 de mână cu Corneliu Vadim Tudor şi a ieşit în 2016 îmbrăţişându-se de rămas bun cu Liviu Dragnea: trei mandate la PRM, trei la PSD. Aşa cum prevede legea, Stanciu, care a atins vârsta legală de pensionare în august 2014, îndeplineşte condiţiile ca să primească indemnizaţie pentru trei mandate. Asta înseamnă peste 10 mii de lei în fiecare lună din 2017 încoace, de când nu mai este parlamentar.

Ion Solcanu şi Varujan Vosganian au, fiecare, cinci mandate. Primul, senator fără întrerupere între 1990 şi 2008, are 77 de ani. Celălalt împlineşte luna aceasta 62 de ani şi, teoretic, dacă nu a bifat o grupă specială de muncă, ar mai avea de aşteptat încă trei ani ca să poată solicita indemnizaţia specială.

Doi parlamentari ieşeni au la activ patru mandate fiecare: Vasile Mocanu (75 de ani), senator între 2000-2004, apoi deputat până în 2016, şi Petru Movilă, care a bifat perioada 2004-2020. Cel din urmă va împlini la toamnă 53 de ani.

Trei mandate au marcat Traian Dobre, care a început în ’96 cu PDSR şi a terminat în 2008 cu PNL, Marian Enache, care a prins un mandat cu FSN la Vaslui în 1990-1992, unul cu PDSR la Iaşi în 1996-2000 şi unul cu UNPR la Neamţ în 2012-2016, şi Dumitru Oprea între 2008 şi 2020. Primii doi îndeplinesc condiţiile pentru încasarea indemnizaţiilor, dar cel de-al treilea poate solicita acest lucru la încheierea actualului mandat, după cum ne-a declarat ieri, dacă nu va fi ales din nou. De la Marian Enache, acum judecător la Curtea Constituţională, aflăm cât a însumat indemnizaţia pentru limită de vârstă pe care a primit-o în cursul anului 2018 (declaraţia de avere pe 2019 nu era ieri încărcată pe site-ul CCR): 91.476 de lei.

Aleşii cu un mandat sau două. Pe cine recunoaşteţi?

Lista aleşilor care au bifat două mandate şi care îndeplinesc condiţia de vârstă este mai lungă: Dumitru Calance, FSN/PD 1990-1996, Gheorghe Roman, FSN/PDSR 1990-1996, Constantin Dan Vasiliu, FSN/PD 1992-2000, Vasile Lupu, PNŢCD 1992-2000, Mihai Baciu, PD 1996-2004, Ion Mogoş, PNL/PD 1996-2004, Valer Dorneanu, impus de la Bucureşti deputat PSD de Iaşi între 2000-2008, Răzvan Theodorescu şi Grigore Crăciunescu, PNL 2004-2008 şi 2012-2016. Pentru două mandate, Valer Dorneanu – în prezent preşedintele Curţii Constituţionale – a declarat pe anul 2018 o indemnizaţie în sumă de 74.424 lei.

Cu un singur mandat, parlamentarii ieşeni care se califică pentru indemnizaţia pentru limită de vârstă sunt: Mircea-Ioan Ştef, Costache Bejan, Vasile Diacon, Ion Hopulele, Florin-Lucian Oarză, Constantin Orhei, Dumitru Rădăuceanu, Ion Staicu şi Cristian-Constantin Zăinescu (mandatul 1990-1992), Fănică Dănilă, Ioan Hariga şi Ionel Bondariu (care au împărţit un mandat), Petru Ioan, Ion Ionescu, Valentin Soroceanu şi Dionisie Vitcu (mandatul 1992-1996), Ioan Avarvarei, Petru Caraman, Constantin Aferăriţei, Mihai Dorin, Traian Neculaie-Rânja, Gherasim Gazi (1996-2000), Alin Theodor Ciocârlie (impus de la Bucureşti), Maria Apostolescu, Adrian Ionel şi Pavel Târpescu (2000-2004), Neculai Apostol şi Vladimir Mircea Fârşirotu (impus de la Bucureşti) (2004-2008), Luminiţa Iordache (2008-2012), Victorel Lupu şi Vasile Axinte (la terminarea actualului mandat).

De la Parlament la Curtea Constituţională, fără număr

Cu două săptămâni în urmă, Parlamentul a votat pentru impozitarea pensiilor „speciale”, cu 10 la sută pentru ce depăşeşte 2001 lei, iar de la 7.001 lei în sus, cu 85 la sută ce depăşeşte acest prag. Imediat însă, Renate Weber (Avocatul Poporului) şi Corina Corbu (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) au contestat la Curtea Constituţională proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor. În ultimii ani, judecătorii Curţii au respins în mai multe rânduri încercările de abrogare sau de impozitare a pensiilor speciale.