Ministerul Sănătăţii a evaluat îndoielnic proiectul privind construirea Institutului Inimii la Iaşi. „Ziarul de Iaşi” prezintă în exclusivitate fişa de evaluare: în cazul a două criterii, Consiliul Judeţean (CJ) a fost depunctat într-o manieră care ridică mari semne de întrebare. Este vorba despre fişa în baza căreia Iaşul a pierdut finanţarea din PNRR pentru Institutul Inimii. În primul rând, Institutul a fost considerat de „interes judeţean” (!). Celălalt criteriu, unde CJ a pierdut cele mai multe puncte, a vizat dotarea paturilor cu echipamente IT. Deşi toate paturile sunt prevăzute cu astfel de dotări, MS a ţinut cont doar de cele din terapie intensivă, iar acest lucru a făcut diferenţa: CJ a primit un singur punct din 10 posibile. Un punctaj suplimentar la acest criteriu ar fi adus finanţarea la Iaşi.

Autoritatea centrală a ţinut „la secret” fişa de evaluare: ZDI a găsit-o întâmplător într-un document oficial al MS, „rătăcit” pe site-ul Camerei Deputaţilor. Reprezentanţii administraţiei judeţene au susţinut vineri că au putut consulta grila abia după ce aceasta le-a fost furnizată de reporterul ZDI. Modul în care MS a evaluat proiectul întăreşte percepţia potrivit căreia lista cu spitale acceptate spre finanţare la PNRR a fost o decizie eminamente politică, iar competiţia naţională a fost una formală cu rezultat prestabilit.

Iaşul a pornit din start cu un deficit de 15 puncte

Evaluarea finală a proiectului privind înfiinţarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) a însemnat 61 de puncte, în condiţiile în care 64 de puncte a fost ultimul punctaj în lista aprobată spre finanţare. Iaşul a pornit din start cu un deficit de 15 puncte: acest factor de corecţie a fost introdus discreţionar în defavoarea judeţelor pe raza cărora sunt în derulare proiecte de spitale regionale de urgenţă (Iaşi, Dolj şi Cluj). Evaluarea a fost făcută în baza a 7 criterii: la patru dintre acestea, CJ a luat maximul de puncte. Diferenţa a fost făcută de trei aspecte: clasificarea obiectivului de investiţii, suma cerută din PNRR şi procentul de paturi dotate cu echipamente IT. Chiar dacă IRMC a făcut obiectul unui parteneriat CJ – MS, iar toate studiile întocmite au arătat adresabilitatea unităţii la un nivel cel puţin regional, MS a clasificat obiectivul drept „spital judeţean” şi a obţinut doar 5 puncte. Dacă ar fi fost clasificat „institut/spital regional” ar fi obţinut 7 puncte, în condiţiile în care o adresabilitate naţională ar fi adus maximul de puncte (10). Se pare că MS a ţinut cont doar de faptul că autoritatea în subordinea căreia va fi spitalul este Consiliul Judeţean astfel că unitatea nu a putut fi catalogată drept una regională.

Fișa de evaluare a Institutului Inimii, prelucrată de ZDI în urma informațiilor dintr-un document oficial al MS

Vicepreşedintele CJ Marius Dangă ne-a declarat că, în cererea de finanţare, s-a arătat fără echivoc că CJ va construi un „institut regional”, în conformitate cu tot cadrul legal în domeniu. „Mai mult, documentaţia tehnică şi studiul «Analiza pieţei serviciilor de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară în judeţul Iaşi şi Regiunea Moldova», anexe la cererea de finanţare, întăresc susţinerea solicitantului de a obţine la acest criteriu 7 puncte”, a spus Marius Dangă. Al doilea criteriu unde a fost depunctat Iaşul a vizat valoarea: CJ a solicitat 179 milioane de euro prin PNRR (60% din totalul investiţiei) ceea ce i-a adus doar 10 puncte: dacă valoarea solicitată era sub 150 mil. euro ar fi primit 15 puncte, iar dacă era sub 100 mil. euro ar fi avut maximul de puncte (20). În context, de remarcat că marea majoritatea a spitalelor aprobate au solicitat fonduri din PNRR într-o proporţie de 95% din valoarea proiectului (23 din 27 unităţi aprobate). De asemenea, pe listă figurează spitale care au primit o finanţare similară cu cea solicitată de CJ Iaşi.

Controversa paturilor cu dotări IT

Nu în ultimul rând, IRMC a pierdut în mod bizar nu mai puţin de 9 puncte: la criteriul privind dotarea paturilor cu echipamente IT, unitatea a primit un singur punct din 10 posibile. „Numărul de paturi care deţin echipamente IT este în proporţie de 17,77%”, este explicaţia MS. Punctajul maxim era acordat în cazul în care cel puţin 90% dintre paturi aveau astfel de dotări. De asemenea, dacă peste un sfert dintre paturi aveau dotări IT, atunci unitatea primea 4 puncte. „În ceea ce priveşte paturile dotate cu echipamente IT, cred că ne-au luat în considerare doar paturile din ATI (anestezie şi terapie intensivă) şi unitatea de supraveghere şi tratament avansat al pacienţilor cardiaci critici, care, în total, sunt 80. Dar noi, în contestaţie, am demonstrat prin fişe tehnice că toate paturile puteau fi considerate ca atare, cele 80 de paturi au dotări IT şi medical complexe”, ne-a declarat vicepreşedintele CJ.

Citeșt și: EXCLUSIV Un amplu studiu cere construcţia Institutului Inimii. Mai multe clinici de la spitalele din Iaşi vor trebui închise

Într-adevăr, 80 din 450 de paturi înseamnă o proporţie de 17,77%. Oficialul instituţiei a adăugat că, în cuprinsul Ghidului de finanţare şi anexele sale, nu există o definiţie pentru „pat dotat cu echipamente IT” sau o menţiune la tipul de dotări minime necesare pentru a încadra un pat la un astfel de criteriu. „Prin proiect, am prevăzut sisteme informatice spitaliceşti pentru fiecare pacient internat, respectiv ocupant al unui pat dintre cele aproape 500 ale spitalului”, a mai spus Marius Dangă.

În ce condiţii putea CJ să obţină finanţarea

Chiar şi cu factorul de corecţie, prin care punctajul final al Iaşului a fost diminuat cu 15 puncte, CJ avea şanse să obţină finanţarea PNRR. Cu 2 puncte în plus la criteriul privind clasificarea şi cele 9 puncte de la „paturile IT”, ar fi avut un punctaj de 72. Un astfel de punctaj ar fi propulsat IRMC pe locul 19 între cele 27 de spitale aprobate pentru finanţare – ultimul spital care a obţinut fonduri a avut 64 de puncte. Dar, cum punctajul final al IRMC a fost 61, chiar şi doar câteva puncte suplimentare la „paturile IT” ar fi adus finanţarea (4 puncte ar fi fost îndeajuns). De asemenea, dacă MS ar fi renunţat la factorul de corecţie (factor contestat de cei trei poli regionali – Iaşi, Cluj şi Craiova - încă de la realizarea ghidului), atunci Iaşul ar fi fost în fruntea listei, respectiv între primele 7 unităţi aprobate.

CJ a contestat rezultatele evaluării în „orb” în condiţiile în care MS nu a pus la dispoziţia autorităţii grila de punctare. Dar, este foarte puţin probabil ca acest demers să mai schimbe ceva în logica de la Bucureşti, având în vedere că lista spitalelor PNRR a fost deja aprobată de către Guvern. Rămâne de văzut dacă CJ va identifica o altă sursă de finanţare pentru a construi spitalul. 

Lista proiectelor aprobate și punctajele obținute poate fi studiată AICI