Ceva nu se leagă în cele relatate de găsitorul comorii, iar unele declaraţii se contrazic. Radu Zaina (51 de ani, fermier din comuna A.I. Cuza, în vestul judeţului)  le-a spus jurnaliştilor ZdI că a găsit coiful în urmă cu trei ani. Poliţiştilor care l-au chestionat, însă, le-a spus că acum şapte ani, în 2014. Totuşi, Radu Zaina, găsitorul coifului de bronz, în valoare de câteva sute de mii de euro, stă ca pe ghimpi de câteva zile. De altfel, de când a găsit artefactul acesta, nu mai are linişte. Acum însă are probleme şi cu legea. Ne-a spus că e dezamăgit că găsirea coifului de războinic antic i-a adus numai probleme, când de fapt ar fi trebuit să fie răsplătit de stat.

Localnicul ne-a povestit că, imediat după ce a găsit coiful în apele Siretului, la scăldat, a mers direct la postul de poliţie. “Am găsit coiful pe la ora 14, apoi în jur de ora 15 am mers la postul de poliţie. Am arătat şefului de post ce am găsit. Acesta mi-a spus că nu nu ştie ce este. I-am dat idea că aş putea duce coiful la muzeul de la Ruginoasa, poate iau vreo răsplată pe el… Ştiam că statul îţi oferă ceva dacă găseşti un lucru de valoare, istoric. Mi-a spus că nu ştie ce să zică. Drept urmare, am dus coiful acasă. L-am pus în pod”, ne-a povestit fermierul. Culmea este că, la percheziţia casei sale făcută în urmă cu câteva zile s-au prezentat mai mulţi anchetatori, printre ei aflându-se şi şeful de post respectiv. “I-am reamintit că am fost la el cu coiful. A ridicat din umeri”, ne-a mai spus Radu Zaina.

Coiful a ajuns la Palat

În urma cercetărilor făcute de către jurnaliştii “Ziarul de Iaşi”, dar şi a informaţiilor suplimentare obţinute, astăzi putem să o spunem clar: bărbatul care a găsit coiful nu va primi nicio recompensă. “Avea obligaţia de a declara bunul găsit în 72 de ore. Aşa prevede legislaţia. Artefactul a fost găsit în urma unei autosesizări a Poliţiei Patrimoniu din Neamţ”, ne-a spus comisarul Vitalie Josanu, din cadrul IPJ Neamţ.

Conform legii în vigoare, autorii descoperirilor întâmplătoare au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea tezaurului, calculată în momentul acordării recompensei, iar în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepţională, se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunurilor. Valoarea acestora este stabilită de experţi acreditaţi de Ministerul Culturii, care evaluează bunul de patrimoniu. În prezent, coiful corintic de bronz descoperit în albia Siretului a fost luat în primire de către reprezentanţii Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

În etapa următoare, precizează reprezentanţii instituţiei culturale din Iaşi, se va stabili o comisie formată din restauratori şi conservatori ai Centrului de Conservare-Restaurare a Patrimoniului din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, comisia va face “o anamneză a obiectului” şi va stabili ulterior care sunt etapele de conservare preventivă sau restaurare care se impun. După ce se vor parcurge toate aceste etape, iar specialiştii se vor asigura că obiectul este conservat sau restaurat corespunzător, coiful va fi valorificat expoziţional de Muzeul de Istorie a Moldovei din incinta Palatului Culturii din Iaşi. Despre evaluarea sau vreo recompensă oferită celui care a găsit artefactul, nimeni nu mai spune nicio vorbă. Asta pentru că, deoarece găsitorul nu l-a predat în 72 de ore, aşa cum cere legea, o recompensă nu mai poate fi luată în calcul.

Încercări de comercializare

Jurnaliştii “Ziarului de Iaşi” au adunat mai multe date, pe care le-au pus cap la cap, în privinţa dosarului penal ce vizează coiful de războinic găsit în Siret. Din informaţiile jurnaliştilor, coiful a fost găsit în vara anului 2014 de către Radu Zaina, în timp ce se scălda. Acesta a dus întra-adevăr artefactul la postul de poliţie din comună, dar, din cauza faptului că şeful de post nu avea pregătirea necesară, nu a ştiut cum să îl îndrume pe fermier în privinţa predării coifului. Acesta nu avea de unde să ştie că artefactul găsit în Siret este aproape unicat, fiind găsite până în prezent în Europa doar rămăşiţe, niciunul întreg. De asemenea, poliţistul nu avea de unde să ştie că în zona A.I. Cuza, datorită faptului că râul are mai multe meandre, apele depozitează aici tot felul de lucruri, multe dintre ele cu valoare istorică.

Acest lucru a fost însă ştiut de către un profesor din Roman, Toma Tudor Reţeanu. Acesta colinda satele de pe malul Siretului în căutare de icoane sau alte obiecte vechi. Acesta a avut unica şansă de a “pune mâna” pe coif tot în anul 2014, imediat după ce a fost găsit. Părinţii lui Reţeanu au în proprietate teren în comuna A.I. Cuza, care este lucrat cu utilaje agricole de către Radu Zaina, cel care a găsit coiful în Siret. Reţeanu l-a întrebat pe Zaina dacă are lucruri vechi, iar acesta i-a arătat coiful. Reţeanu a făcut primele poze ale coifului, cele care sunt în cuprinsul articolului, şi tot în anul 2014 au fost puse pe Facebook, se pare în speranţa unei vânzări pe piaţa neagră. Dar, până la urmă, cei doi nu s-ar fi înţeles la preţ. După mulţi ani, adică pe data de 13 decembrie 2020, un alt romaşcan împătimit de istorie a preluat postarea lui Reţeanu şi a repostat-o în mediul online, cu aceleaşi scopuri: valorificarea bunului. De data aceasta, însă, postarea a fost observată şi de către autorităţile din judeţul Neamţ. Au urmat percheziţiile: întâi la Reţeanu, în municipiul Roman, apoi la Radu Zaina, din comuna A.I. Cuza. Restul, îl ştiţi di relatările anterioare. Aşadar, mai merită sau nu găsitorul vreo recompensă?

Istoric ieşean: Valoarea coifului ar putea fi 400.000 euro

Profesorul universitar Vasile Cotiugă, specialist în arheologie, apreciază că valoarea coifului ar putea ajunge până la 400.000 de euro, dublu faţă de alte coifuri similare de pe site-urile de licitaţie din întreaga lume. Valoarea este atât de mare, explică profesorul, fiindcă artefactul este într-o zonă în care n-ar trebui să existe în mod normal. „Valoarea lui creşte pentru că nu este în zona corintiană, este descoperit la o distanţă foarte mare şi implicit valoarea sa este mult mai mare. Dacă pe piaţa antichităţilor s-au vândut astfel de coifuri cu 200.000 de euro, dublaţi suma pentru cel de la Iaşi, pentru că atestă faptul că în zonă, aici, a existat un comerţ cu grecii tocmai din perioada respectivă”, a explicat Vasile Cotiugă

Şi nu doar comerţ, spune acesta. Este atestat şi faptul că războinicii greci au ajuns în această zonă, ceea ce înseamnă că au venit cel mai probabil de la porturile din Marea Neagră şi au discutat în regiunea Iaşului aspecte politice. Mai mult, luptătorii respectivi este posibil să fi mers ca o gardă a negustorilor greci ce se îndreptau spre zona Brad, la cetatea Zargidava, o cetate getică importantă care a avut legături documentate cu lumea grecească. „Înseamnă că Siretul a fost o arteră importantă de circulaţie încă de atunci şi de aceea avem descoperiri importante de acolo. Valoarea este cu atât mai importantă pentru noi, istoricii, fiindcă atestă un comerţ într-o perioadă în care - cu adevărat - comunităţile getice din această parte de Est de Carpaţi formau probabil entităţi politice clare. Nu veneau altfel negustorii în teren fără a şti unde vin, fără să ia legătură cu autorităţile militare sau locale”, a completat istoricul. (Andrei DISCA; Catalin HOPULELE)