Peste 65% din anunţurile de locuri de muncă vacante în Europa, transmise în această săpămână de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Locurilor de Muncă Iaşi (AJOFM) vizează recrutarea de măcelari, iar dintre acestea 252 de posturi sunt pentru Germania şi trei pentru Polonia. Salariul oferit pleacă de la 10,80 de euro brut pe ora, iar rezistenţa fizică şi toleranţa la frig şi umiditate sunt câteva dintre cerinţe. Până acum însă niciun ieşean nu şi-a exprimat intenţia de a aplica pentru un astfel de post, potrivit Adrianei Sîrghie, consilier superior în cadrul AJOFM Iaşi: “Poate au aplicat direct, de pe site-ul ANOFM sau prin siteul Euroes. Dar la noi nu a venit niciun doritor să muncească ca măcelar”.

Doar patru luni a rezistat Dorel Merişescu la abatorul din în Germania. Având în vedere experienţa lui, l-am rugat să analizeze oferta ANOFM. Concluzia: este cea mai proastă ofertă de muncă de care a auzit. “Ca să acapareze muncitorul, scriu ce vor ei în anunţ, însă când ajungi acolo, te izbeşti de comisionarii polonezi, care îţi iau o parte din salariu, pentru că intermediază între tine şi angajator. Dacă poţi negocia direct cu şeful, poţi scăpa de ei, dar trebuie să ştii germana . Apoi cazarea – băgau 8-10 persoane într-o casă, cu o singură baie. Munca e grea. 11 euro pe oră este foarte puţin. Eu eram plătit cu 24 de euro pe oră şi nu am rămas, pentru că nu îţi rămânea mai nimic. Am plecat în Danemarca, iar diferenţa e uriaşă”, a povestit Dorel Merişescu.

„Acum e de sine stătător acest site”

Presa a relatat pe larg în ultimii doi ani despre condiţiile grele de muncă şi viaţă şi despre tratamentul inferior pe care îl primeau muncitorii români, în comparaţie cu cei germani. De la 1 ianuarie 2021 însă, legea de controlare a protecţiei muncii interzice folosirea personalului cu contracte de muncă prin intermediari în domeniile-cheie din marile fabrici de carne şi mezeluri. Este o măsură care ar urma să pună capăt condiţiilor de muncă precare care au facilitat în vara anului 2020 izbucnirea focarelor de coronavirus în marile abatoare germane. La întrebarea “cine verifică condiţiile de muncă şi de viaţă ale românilor care merg să munceacă în abatoarele Germane, Adriana Sîrghie, de la AJOFM Iaşi explică: “Ofertele de muncă sunt postate pe portalul EUROES, care era supervizat de Uniunea Europeană. Acum e de sine stătător acest site, dar există nişte comisari Euroes în fiecare ţară care verifică firmele care postează oferte de muncă”.

În abator e frig, indiferent de anotimp, şi umezeală. Munca e grea şi mai ales stresantă. “Când am ajuns în Danemarca, ne trimiteau de două ori pe lună la psiholog şi eram întrebat «cum te simţi, vezi prea mult sânge, bei alcool, ce gândeşti». Cazarea era bună, tariful era de 36 de euro pe zi, e drept că şi impozitul pe salariu e mai mare în Danemarca, dar aveai cu ce să rămâi. Eu am plecat determinat. Am negociat cu şeful, am strâns bani şi după şapte ani m-am întors şi nu mai plec niciodată din România. Mi-am luat apartament, lucrez într-o pizzeri şi sunt acasă”, a mai povestit Dorel.

Meserii bănoase în Europa

Dacă ofertele de muncă pentru măcelari nu sunt tentante, alte oferte ar putea să stârnească atenţia profesioniştilor din anumite domenii. Norvegia, de exemplu, caută 30 de şoferi de autobuz, cu permis de conducere D, YSK valabil (cod 95), card tahograf, experienţă de conducere cu autobuzul, experienţă în serviciul clienţi, licenţă de autobuz valabilă, persoana pozitiva, abilitate de a luca in echipa pe care promite să îi remunereze cu salarii pornind de la 30000 coroane norvegiene pe luna (echivalentul a aproximativ 3000 de euro).

Franţa pune la bătaie 5 posturi de farmacist pe care pot aplica românii, cu un salariu de 3500 de euro pe lună. Germania caută doi tâmplari (fabricare şi asamblare mobilier de expoziţie şi de magazin), pe care să-i plătească cu un salariul între 3000 şi 4000 de euro, iar Estonia caută trei sudori care vor primi un salariu între 2500-3000 euro pe lună, plus 32 euro diurnă pe zi.