La Iaşi există o nouă piaţă: produse vândute în mediul online, direct din gospodării. Fie că e vorba de mâncare ori produse hand-made, ieşenii rezonează tot mai mult cu un nou tip de comerţ care-şi are originile pe Facebook. În prezent, pe această reţea de socializare există patru grupuri care furnizează direct din curţile şi grădinile oamenilor carne, produse lactate, dulceţuri, compoturi, legume, fructe, prăjituri, platouri cu aperitive, supe, legume, vin, rachiu, săpun făcut în casă, bijuterii realizate manual, etc. Mai concret, un ieşean care livrează săptămânal găini ori produse din carne, anunţă pe reţeaua de socializare că a tăiat porcul ori viţelul. Încep comenzile iar până seara, nu mai rămâne nimic nevândut din animal. Cei care aduc ieşenilor aceste produse, fac livrarea la domiciliu ori îşi dau întâlnire în anumite zone ale oraşului. Fiind un oraş mare, Iaşul a creat deja un public ţintă pentru o astfel de piaţă. Cei mai mulţi membri sunt în grupul „Iaşul vrea produse naturale”, unde s-au înregistrat peste 17.500 de persoane, apoi în grupul „Iaşul vrea produse lucrate manual, unde sunt peste 2.800 de membri, urmat de grupul Iaşul vrea produse naturale din gospodării”, cu peste 1.700 de membrii şi „Iaşul vrea produse locale”, care are peste 1.200 de membri.

Reclama este sufletul comerţului

La o simplă navigare pe aceste grupuri, descoperim că ieşenii sunt doritori de produse făcute în casă şi că „micii afacerişti” au de muncă aproape zilnic. Pentru a vinde ouăle de prepeliţă, un ieşean care are pe Facebook numele de „Prepeliţe fericite” a creat şi o poezie: „Lume lume oul minune!/ Nu zic eu, ci o mulţime,/ Ouă proaspete de vreţi,/ De la mine le vedeţi!/ Caserola ce o vedeţi,(25buc)/ 7 lei este la preţ./ Şi cărniţă de doriţi (40lei/kg),/ Vă invităm să poftiţi!/Pentru comenzi, lăsaţi mesaj în privat”. Mădălina îşi vinde borcanele cu zacuscă de peşte şi prin poştă, pentru cei care nu locuiesc în Iaşi. „Zacusca de peşte este făcută din produse naturale după o reţetă tradiţională. Garantăm igiena şi condiţiile impecabile în care a fost făcută. Zacusca nu conţine aditivi alimentari cum ar fi conservanţi, coloranţi, amelioratori de gust. Produsul este fabricat pe 16 august iar livrările la domiciliu se fac pentru minim trei borcane. Trimitem şi în ţară prin Poşta Română”, spune aceasta. Mihaela vinde pui de curte la 15 lei kilogramul, gata pârliţi, numai buni de pus în oală. Ioan are miere de albine pe care o vinde cu 15 lei, dacă e de primăvară ori polifloră şi cu 20 de lei dacă este de tei ori de salcâm. Pe lângă smântână, caş de vacă şi lapte, Natalia din Bălţaţi face şi plăcinte moldoveneşti cu brânză şi stafide. Poza de pe grup e musai cu plăcintele aburinde, la 3 lei bucata.

Locurile de întâlnire sunt în parcările supermarketurilor

Paula vine tocmai din Fălticeni, Suceava, pentru a vinde buchetele de varză kale şi rucola. Anunţă pe grup că pe 24 septembrie e la Iaşi şi că buchetul costă 5 lei. „Nestropită, netratată. Rucola are frunze mari, cu gust blând, nefiind atât de amară ca cea din magazin. Varza kale este foarte bună şi sănătoasă pentru salate, supe-crema, reţete deosebite, sucuri, smoothie-uri. Omleta la mic dejun e fabuloasă, foarte apreciată de vegetarieni” anunţă suceveanca. Locul de întâlnire este stabilit la ore diferite, în parcările supermarketurilor din Păcurari dar şi în parcarea Sălii Polivalente. O altă ieşeancă, pe nume Monica, face prăjituri de casă, la 40 de lei platoul. Dacă depăşeşte un kilogram, preţul creşte la 50 de lei. De la ea puteţi cumpăra alba ca zăpada, prăjituri cu ciocolată, cu miere de albine şI cremă de griş, prăjituri cu nucă şi cremă de caramel, faguri, paleuri, etc. Ramona face şi kinder felie de lapte şi prăjitură cu bezea iar Mihaela pregăteşte şi colivă, pentru cine este interesat. De la Crina puteţi cumpăra salam de casă din nuci şi caşcaval afumat, în timp ce Beatrice vinde icre de crap de Prut, direct de pe malul apei. Pe aceste grupuri găseşti orice, de la recolte: grâu, orz, mazăre, porumb, floarea soarelui, până la dulceaţă de ardei iuţi, smochine sau siropuri medicinale, cum ar fi cel de Aronia. Nici produsele de sezon cum ar fi strugurii, zacuştile, bulionul, tocănele şi alte bunătăţi pentru iarnă nu lipsesc. Carnea comercializată prin această metodă este de porc, vită, găină, prepeliţă şi bibilică, ce se poate cumpăra negătită ori gata făcută la cuptor. Există şi un un ieşean care face acasă paste făinoase cu făină de grâu şi ou, pe care mai apoi le colorează cu spanac, pentru culoarea verde sau cu paprika pentru culoarea roşie.

DSVSA: „Nu putem verifica ce face omul în bucătăria personală”

Instituţiile care se ocupă cu comercializarea pe piaţă a alimentelor şi cei care gestionează nemulţumirile consumatorilor nu văd nicio problemă în vânzarea produselor direct din curte.  „Eu personal sunt de acord ca omul să producă şi să valorifice tot ce face în gospodăria lui. Dacă are două lăzi de struguri, nu văd care ar fi problema dacă le scoate la vânzare. Sunt care fac produse tradiţionale, pe reţete consacrate, noi chiar îi încurajăm, recent am omologat două produse la Iaşi. Însă trebuie văzut exact şi aici, trebuie hotărât ce ai voie să vinzi şi ce nu ai voie. Consider că tot ce este procesat ar trebui să aibă un buletin de la Direcţia de Sănătate Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA). Însă dacă fac o comparaţie cu ce am găsit în pieţe, moldoveni care vin şi vând cârnaţi la borcan, legat cu sfoară iar ieşenii cumpără…”, spune Jalbă Magneriu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Iaşi. Interesant este faptul că, deşi sute de ieşeni cumpără astfel de produse, niciunul nu a făcut plângere la Protecţia Consumatorului sau la Direcţia de Sănătate Veterinară, pentru vreo neregulă. „Nu am avut plângeri până acum în legătură cu aceste produse dar nu este nici de competenţa noastră. Noi controlăm relaţia dintre un consumator, persoană fizică şi un operator economic sau producător autorizat. Sunt de exemplu cei care vin din Republica Moldova,cu tot felul de conserve pe care le vând la noi, pe aceştia nu-i putem noi monitoriza, o face poliţia locală. Ce fac ieşenii cu vinul, ţuica, ouăle din curte, nu e de competenţa noastră, dar eu cred că ieşenii nu riscă dacă cumpără direct din gospodării, atâta timp cât vânzătorii vin cu ceva de calitate, proaspăt, ca să-şi păstreze clienţii pe piaţă. De exemplu, dacă cineva produce zacuscă de peşte, consumă şi el, nu face separat pentru vânzare şi serapat pentru el, deci mergem pe buna lor credinţă că fac produse de calitate.Un alt exemplu sunt dulceţurile de la târguri care sunt mult mai sănătoase decât cele din magazine”, a explicat Alexandru Hordilă, şeful Comisariatului pentru Protecţia Consumatorului Iaşi. La rândul său, directorul adjunct al DSV, spune că e o piaţă din care instituţa nu face parte. „Noi nu putem verifica ce face omul în bucătăria personală. Cine cumpără îşi asumă ce cumpără. Dacă cineva găteşte şi surplusul îl vinde, sau dacă face ceva exclusiv pentru vânzare, este treaba lui”, a explicat Vasile Ioan Gaboran.