Valul patru al pandemiei găseşte personalul medical de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Iaşi extrem de obosit şi cu un număr mare de solicitări cărora cu greu le fac faţă. Conducerea SAJ susţine că situaţia a devenit una îngrijorătoare de aproximativ două săptămâni, de când a început să crească atât numărul urgenţelor, cele COVID şi cele non-COVID, cât şi al cererilor de recoltare de teste COVID la domiciliu. „Nu mai facem faţă, suntem depăşiţi. Iar de la începutul săptămânii creşterea este chiar alarmantă“, a precizat dr. Simona Ivaşcu, managerul SAJ Iaşi.

Dacă în luna august ambulanţele SAJ ajungeau la 10.407 solicitări, în septembrie, deşi mai este o săptămână până la finalul lunii, numărul solicitărilor este deja de 9.035. „După cum a început, eu zic că valul patru va fi foarte greu: cazurile sunt mult mai multe, nu mai este frica de la început, iar acum toată lumea – şi cei gravi şi cei mai puţini gravi – vor la spital. Cazurile sunt multe, şi am remarcat că sunt şi mult mai grave. Sunt foarte mulţi tineri în această situaţie, tineri nevaccinaţi“, a precizat managerul SAJ Iaşi.

O diferenţă pe care o remarcă reprezentanţii SAJ este că, dacă în primul val oamenii stăteau mai mult acasă şi nu îndrăzneau să sune la 112 şi să meargă la spital, acum solicitările s-au dublat. Mai exact, înainte de pandemie numărul solicitărilor dintr-o zi era de aproximativ 350, iar acum, în 24 de ore, ambulanţele sunt chemate la 500-600 de solicitări. „De două săptămâni se înregistrează o creştere atât a urgenţelor, cât şi a solicitărilor pentru recoltare de teste COVID, care au picat tot în sarcina noastră. Suntem ajutaţi de către DSP şi ISU, însă este insuficient. Sunt foarte multe solicitări“, a precizat dr. Angelica Hristea, directorul medical al SAJ.

Pe lângă cazurile obişnuite pe care le preluau şi înainte, cei de la SAJ se ocupă şi de recoltările la domiciliu pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2. „Numai în ultima săptămână, permanent, am avut în aşteptare o medie de 50-60 de solicitări pe cod galben, adică urgenţe care stau şi aşteaptă. Ceea ce nu este corect pentru un sistem de urgenţă, nu este normal ca solicitarea să aştepte echipajul, ci echipajul trebuie să aştepte solicitarea. Ne confruntăm cu probleme foarte mari, deja avem multe reclamaţii. Chiar am dori ca cineva din exterior să vină într-o tură de zi şi noapte şi să lucreze cot la cot cu echipajul. Poate atunci se va vedea clar ce eforturi se depun“, a declarat şi Daniel Rîpă, asistent şef la SAJ Iaşi.

„Ne e teamă că vom claca fizic şi psihic în acest val“

Într-o zi sunt sute de solicitări de recoltare pentru testare COVID la domiciliu, fiind aproximativ şase echipaje medicale angrenate în această activitate, două-trei de la SAJ şi celelalte de la Direcţia de Sănătate Publică şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Însă nici acestea nu fac faţă numărului mare al cererilor de testare. „Putem spune doar că atât personalul operativ, cât şi administrativ, nu a avut întrerupere în timpul pandemiei, ci din contră. Intrăm în acest val foarte obosiţi, iar volumul creşte în continuare, suntem oameni şi noi, şi ne e teamă că vom claca fizic şi psihic. Avem deja ture efectuate 12 cu 24, după care două nopţi la rând. Personalul este extenuat, lăsând la o parte că îşi neglijează familiile“, a completat asistentul şef Daniel Rîpă.

Dacă până acum într-o tură erau 35-36 de echipaje medicale ale SAJ în tot judeţul, a fost crescut numărul la 42-43 de echipaje, însă nici acestea nu reuşesc să ajungă peste tot. Din această cauză, inclusiv timpul de rezolvare a unei solicitări a crescut odată cu apariţia pandemiei, pentru că după fiecare pacient COVID pozitiv ambulanţa trebuie să se întoarcă la sediu pentru a fi dezinfectată. Astfel, timpul în care un echipaj medical este plecat la o solicitare s-a dublat.

La începutul pandemiei, anul trecut în luna aprilie, a fost creat cadrul legislativ pentru angajarea directă, fără concurs, de personal medical în unităţile care erau implicate în lupta cu COVID-19. La SAJ Iaşi sunt ocupate astfel 36 de posturi, fără de care, spun cei din conducere, nu s-ar putea descurca. „Aceste posturi sunt până în octombrie, şi avem promisiuni că va apărea un ordin de ministru prin care va fi prelungit contractul cu aceste persoane. Fără ei ne-ar fi imposibil“, a precizat managerul Simona Ivaşcu.

Medic: „Suntem într-o situaţie de război“

Medicul Luminiţa Bodrun a fost în prima linie în toate valurile pandemiei, însă susţine că deja se observă că valul patru, deşi aflat încă la început, este mult mai agresiv decât cele anterioare. „Este un număr enorm de cazuri, şi foarte multe nu sunt depistate, lumea nu anunţă, mulţi refuză testarea, nu se protejează, nu se mai poartă masca, unii nici acum nu cred în existenţa virusului. Problema este că s-au înmulţit cazurile, spitalele sunt supraaglomerate, iar noi suntem într-o situaţie de război. Suntem efectiv depăşiţi, iar eu prevăd cât de curând un colaps“, a precizat dr. Luminiţa Bodrun.

Medicul povesteşte că zilele trecute, când s-a ocupat de coordonarea echipajelor din dispecerat, erau în permanenţă 80 de solicitări în aşteptare, 90% dintre acestea fiind pentru cazuri de COVID. Aceeaşi situaţie o observă şi atunci când merge pe teren, la solicitările efective. „Sunt solicitări peste solicitări, oamenii încă nu înţeleg măcar în perioada aceasta să nu mai cheme ambulanţa pentru orice durere de cap, pentru că au băut şi acum le este rău, sau pentru orice nu reprezintă o urgenţă. Nu apelează la medicii de familie, la farmacii, ci la ambulanţă direct. Aşa ajungem să fim sunaţi de cei de la domiciliu care ne înjură, iar noi suntem puşi în situaţia în care nu avem maşini pentru adevăratele urgenţe. Iar referitor la cazurile de COVID – sunt mult mai mul­te cazuri decât cele declarate, sunt foarte multe neştiute, nedeclarate. Nu ştim ce se va întâm­pla în continuare“.

Dr. Bodrun crede că s-a ajuns în această si­tuaţie din cauza libertăţii prea mari din ultimele luni, când mă­surile de protecţie au fost ignorate. Acum formele sunt mult mai agresive, iar foarte mulţi sună la ambulanţă când deja nu mai pot să respire. „Mă îngro­zesc de ceea ce văd în fie­care zi, iar oamenii nu conştientizează că, dacă ascund că au simptome, îşi fac rău şi lor şi celor din jur. Mulţi nu cred în continuare în existenţa virusului, iar apoi ajungi să le vezi disperarea din spatele măştii de oxigen, când se uită la tine disperaţi că nu pot respira. Suntem depăşiţi complet şi nimeni nu înţelege, nu se iau măsuri, doar ni se cere. Iar noi suntem cu mâinile goale, la fel ca soldaţii care merg la război, şi care nu au de ales“.