Potrivit definiţiei Institutului Naţional de Statistică, „numărul total al stabilirilor cu domiciliul se referă la persoanele care au sosit în localitate şi fac dovada că au asigurată locuinţă în acea localitate. Schimbările de domiciliu în cadrul aceleiaşi localităţi nu sunt incluse. Aceste date includ migraţia internaţională”.

În capitala României şi-au stabilit domiciliul anul trecut 69.353 de persoane, iar pe locul a doilea a fost Iaşul, cu 36.902 stabiliri de domiciliu. În continuare, cele mai multe persoane s-au mutat în Ilfov, Timiş şi Vaslui (20.250). Judeţele Bacău (14.230), Suceava (13.409) şi Botoşani sunt pe locurile 10 -12 în topul judeţelor după numărul persoanelor care şi-au stabilit acolo domiciliul. Iar judeţul Neamţ, cel de-al şaselea din regiunea de Dezvoltare Nord Est, e pe locul 19 (din 42), cu 10.240 stabiliri de domiciliu.

În comparaţie cu anul anterior, dintre toate judeţele ţării, Vaslui a înregistrat în 2022 cea mai mare creştere procentuală a stabilirilor cu domiciliul (+40%), în timp ce Municipiul Bucureşti este singurul din lista de 42 de judeţe în care stabilirile cu domiciliul au scăzut în 2022, chiar în proporţie mare (-47%).

Tot al doilea pe ţară a fost judeţul Iaşi şi la plecări cu domiciliul. Iaşul a avut, cu alte cuvinte, cel mai mare număr de persoane, după Bucureşti, care au plecat în 2022 din judeţul şi au făcut dovada că au asigurată locuinţă în altă localitate, din ţară sau din străinătate. În total, au plecat de aici 29.876 de persoane. Toate judeţele din regiunea de Dezvoltare Nord Est s-au plasat şi de această dată în prima jumătate a listei cu judeţele din care au plecat cele mai multe persoane. Astfel, din Bacău (locul 5 în topul naţional) au plecat 17.033 persoane, Suceava şi Vaslui au ocupat locurile 8-9 în topul plecărilor, Neamţ locul 16 şi Botoşani locul 18 (cu 10.536 plecări).

Numai din aceste mutări de populaţie, judeţul Iaşi a “crescut” cu 7.026 de locuitori, Vasluiul cu 5.963 şi Judeţul Botoşani cu 2.793. Soldul sosiri/plecări cu domiciliul a fost însă negativ în cazul judeţelor Bacău (-2803), Neamţ (-1.692) şi Suceava (-1.418).

A devenit judeţul Vaslui dintr-o dată atât de atractiv?

Explicaţia vine chiar din definiţiile oferite de INSSE, care precizează că la stabiliri de domiciliu şi plecări cu domiciliul se ia în calcul migraţia internaţională. Iar cifrele care analizează strict numărul imigranţilor de anul trecut, pe judeţe, arată că judeţul Vaslui a avut aproape tot atât de mulţi imigranţi cât Bucureştiul (10.199 faţă de 10.786). Adică 19% din populaţia care a imigrat în România anul trecut s-a stabilit la Vaslui, 20% la Bucureşti, 18% la Iaşi, 13% la Galaţi, 8% la Botoşani.

Imigranţi cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetăţenie română) care renunţă la domiciliul de pe teritoriul altui stat şi îşi stabilesc domiciliul în România. Domiciliul din România al persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului.

Doar în judeţele din regiunea de Dezvoltare Nord-Est numărul imigranţilor definitivi a fost de 28.446, adică aproape 52% din totalul imigranţilor sosiţi în România anul trecut (54.839 persoane). Harta INSSE colorează diferit judeţele cu cele mai mari procente de imigranţi şi lasă să se vadă că, practic, judeţele de la frontiera cu Republica Moldova au înregistrat cel mai mare număr de imigranţi.

Numărul imigranţilor definitivi în regiunea de Dezvoltare Nord-Est anul trecut a fost de 28.446, adică 52% din totalul imigranţilor în România de anul trecut. În contextul conflictului cu Ucraina, era de aşteptat poate ca numărul ucrainenilor care au imigrat să fie cel care a crescut atât de mult cifrele imigraţiei din nord estul ţării. Însă tot datele INSSE, care oferă o imagine la nivelul ţării a numărului de imigranţi după ţara de provenienţă fac lumină în această chestiune: cetăţenii din Republica Moldova au reprezentat 49% din numărul total al imigranţilor, iar cei din Ucraina, 6%.

“O parte dintre aceşti moldoveni se întorc la Chişinău, cu documentele româneşti de rezidenţă în buzunar, o parte pleacă mai departe, în alte ţări din Europa şi o parte e posibil să îşi stabilească rezidenţa aici. Însă ei rămân înregistraţi ca locuitori ai judeţelor din nord estul ţării”, a explicat prof. George Ţurcănaşu, doctor în Geografie la universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie.

Românii au emigrat în 2022 în special în Italia, Germania şi Spania

• Românii care au emigrat anul trecut au ales să plece în special în Italia (17,4%), Germania (15,8%), Spania (15,2%) sau Austria (7,1). Alţi 4,1%, adică 1972 de persoane din totalul de 48.438 au emigrat în Canada, 1635 (3,4%) în Franţa şi 1349 (2,8%) în SUA.

• Mai bine de un sfert din totalul celor care au părăsit România anul trecut (27,5%) din judeţele Regiunii de dezvoltare Nord Est. În total, 13.342 de persoane au părăsit definitiv ţara din această zonă.

• Emigranţi cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetăţenie română) care emigrează în străinătate, renunţă la domiciliul din Romania (adresa principală, trecută în actul de identitate) şi îşi stabilesc domiciliul pe teritoriul altui stat.

• La nivel naţional, Iaşul a fost pe locul doi în topul judeţelor cu cei mai mulţi emigranţi, cu 4.953 emigranţi, după Bucureşti (7.219). Pe locul al treilea la plecări definitive a fost judeţul Vaslui, cu 2.520 de emigranţi. Judeţele Bacău (cu 2.266 emigranţi), Suceava (1290) şi Neamţ (1283), se situează, de asemenea, între primele zece judeţe din care anul trecut au plecat definitiv în străinătate cei mai mulţi români. Botoşaniul, cu 1.060 de emigranţi, s-a plasat pe locul al 16-lea în acest clasament.

Cifrele, în special cele care reflectă fenomenul imigraţiei, ar trebui să ridice un semn de întrebare pentru autorităţile din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Pentru că numărul mare de cetăţeni moldoveni care îşi declară domiciliul în Iaşi şi Vaslui face ca serviciile de evidenţă a populaţiei, de eliberare a paşapoartelor şi chiar de înmatriculare a autovehiculelor să fie mai aglomerate decât oriunde în ţară.

O bună pregătire a acestor servicii ar impune, de exemplu, urmărirea fluxului de cetăţeni moldoveni care ajung în aceste judeţe, şi suplimentarea compartimentelor de servicii publice cu un număr sporit de angajaţi, astfel încât populaţia deja existentă aici să fie discriminată, în raport cu locuitorii din alte regiuni de dezvoltare, în ceea ce priveşte accesul eficient la serviciile oferite de autorităţi.