Moldova bate la „Înalta Poartă“ din UE, cerând sprijin pentru construcția de autostrăzi

După caravanele organizate spre Tg. Mureş, astă-toamnă, şi Bucureşti, cu o lună în urmă, asociaţiile civice care militează pentru construirea autostrăzilor în Moldova vor trimite o delegaţie la Bruxelles. Reprezentanţii „Moldova Vrea Autostradă“ şi „Împreună pentru A8“, alături de grupul bucureştean „Pro Infrastructura“ se vor afla, săptămâna viitoare, în capitala Uniunii Europene, unde vor discuta cu preşedintele Comisiei de Transporturi şi Turism a Parlamentului European, Karima Delli.

Aceasta „a răspuns afirmativ la solicitarea noastră de a organiza o dezbatere privind modul în care forul european poate sprijini dezvoltarea acestor două proiecte majore“, a precizat Cătălin Urtoi, lider al Asociaţiei „Împreună pentru A8“.

Pe lista delegaţiei se află de asemenea o întâlnire cu comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, o dezbatere cu europarlamentari români pe subiectul construirii de autostrăzi în regiunea Moldovei şi al implicării lor în acest sens, iar în final o conferinţă de presă pentru prezentarea rezultatelor şi a eventualelor soluţii venite din partea Palamentului European.

Demersul celor trei asociaţii va fi întărit de o scrisoare de susţinere pe care Cătălin Urtoi speră că o vor semna cât mai mulţi oameni de afaceri nu doar ieşeni, ci din toată regiunea moldavă, partide politice, instituţii şi societăţi private. „E grav când un ministru al Transporturilor nu doreşte această autostradă“, a mai spus el, referindu-se la A8.

„Ar fi o soluţie ca autostrada să o putem face de la Iaşi. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să dezvolte la Iaşi o echipă care să se ocupe de autostradă şi care să fie formată din ieşeni, fiindcă modul în care Bucureştiul ne-a demonstrat că rezolvă problemele Moldovei este inacceptabil“, a intervenit Gheorghe Pleşu, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri şi unul dintre liderii grupului „Moldova Vrea Autostradă“.

El a arătat şi spre o structură deja existentă, Agenţia de Dezvoltare Nord-Est, căreia i s-ar putea transfera fondurile europene deja alocate, astfel încât Moldova să-şi organizeze activitatea în aşa fel încât să-şi facă singură autostrada.

Ionel Apostol a susţinut, la rândul lui, ideea înfiinţării unui departament local al CNAIR. El s-a arătat nemulţumit de lipsa de unitate a politicienilor din această parte a ţării. El nu şi-a ascuns temerea că, chiar dacă lucrurile vor începe să evolueze în bine, vor apărea disensiuni între partide.

Adrian Covăsnianu, de la „Moldova Vrea Autostradă“, a explicat că varianta Bacău – Braşov, susţinută de ministrul băcăuan al Transporturilor, nu trebuie exclusă, ci e o completare la reţeaua internaţională de autostrăzi. „Prioritară însă este A8“, alături de A7 (care străbate Moldova de la nord la sud, spre Bucureşti), a subliniat el. Nu există niciun proiect major pentru Moldova şi „CNAIR nu face nimic pentru noi, vom face noi pentru CNAIR: vom afla ce trebuie făcut şi îi vom învăţa şi pe ei“, a conchis Covăsnianu pe unul din obiectivele avute în vedere în timpul deplasării la Bruxelles.

Întrebat dacă e posibilă constituirea unui departament ieşean de proiectare al CNAIR, cum au cerut reprezentanţii asociaţiilor civice, Ovidiu Laicu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri – care ţine de CNAIR – a menţionat că în Companie există oameni pricepuţi şi a dat exemplul profesorului Nicolae Boţu, de la Facultatea de Construcţii, numit recent consilier al directorului CNAIR.