Mostenirea vicelui Baciu: o „gaură” în buget de 6 mil. dolari. Zeci de mii de tone de cărbune cumpărat la preţ triplu

În cazul cărbunelui, este vorba în principal despre o situaţie ciudată care s-a întâmplat în decembrie 2022: cu toate că sezonul rece era la început, Primăria a dat undă verde unui act adiţional care permitea o suplimentare a cantităţii, spun surse ale ZDI. Semnatarul a fost viceprimarul Cezar Baciu: edilul, care mâine află dacă va mai ocupa această funcţie, spune că „nu a existat o suplimentare” sau, cel puţin, că nu „consideră” că a existat o suplimentare.

La 10 luni de la acel moment, Iaşul încă are cărbune nefolosit în portul Constanţa din cantitatea iniţială contractată, iar alte câteva mii de tone sunt la CET Holboca. Suplimentarea ar însemna costuri de circa 6 milioane de dolari.

Viceprimarul Cezar Baciu a semnat actul adiţional

În vara anului 2022, Primăria a încheiat un contract cu Vitol SA Geneva pentru o cantitate de 140.000 tone de cărbune la un preţ de 415 dolari/tona. Mare parte din această cantitate (circa 95.000 tone) a fost utilizată iarna trecută. În schimb, conform surselor ZDI, peste 35.000 tone ar fi încă în portul Constanţa, iar restul la CET Holboca.

Peste această cantitate existentă, actul adiţional semnat în decembrie 2022 ar însemna încă 14.000 tone de cărbune – această suplimentare este unul dintre aspectele verificate de inspectorii Curţii de Conturi.

Conform surselor ZDI, la acea vreme, nu era relevant niciun scenariu care să determine instituţia să semneze actul adiţional – inclusiv prognoza meteo era una blândă, ceea ce s-a adeverit mai târziu. Iar semnarea actului adiţional s-a făcut într-un moment în care Primăria abia putea achita transporturile de cărbune care erau în derulare.

Documentul a fost semnat în lipsa primarului Mihai Chirica, edilul şef al Iaşului se afla, în acea perioadă, sub control judiciar. În schimb, actul adiţional a intrat în vigoare în urma semnăturii viceprimarului Cezar Baciu.

„E important să clarificăm că nu s-a semnat o suplimentare! Acel act adiţional reprezintă o prelungire a contractului în care vânzătorul şi-a exprimat opţiunea. Contractul stipulează «+ sau -10% la opţiunea vânzătorului», explicaţia acestei marje fiind că această huilă energetică se supune regimului mărfurilor vrac şi nu se poate livra în cantităţi exacte. Nu o consider o suplimentare, deoarece era deja stipulată în contract, iar opţiunea nu intra în sarcina «cumpărătorului», ci «vânzătorului»!”, a susţinut viceprimarul Baciu, într-o declaraţie care ne-a fost furnizată pe WhatsApp – edilul nu are obiceiul să răspundă întrebărilor presei la telefon sau într-o discuţie tete-a-tete.

Sursele ZDI îl contrazic pe acesta: actul adiţional înseamnă 14.000 tone de cărbune angajate suplimentar, ceea ce înseamnă costuri de circa 6 milioane de dolari. Alternativa era o negociere în care Primăria să susţină o reducere a cantităţii, nu o suplimentare.

De exemplu, dacă Primăria ar cumpăra astăzi cărbune de pe piaţa liberă, preţul ar fi în jur de 150 dolari/tonă. În schimb, municipalitatea stă „captivă” într-un contract în care cărbunele a costat, aşa cum am menţionat mai sus, 415 dolari/tonă.

Potrivit surselor ZDI, iniţiatorul actului adiţional (un funcţionar) a declarat în faţa inspectorilor Curţii de Conturi că a redactat documentul în urma solicitării „conducerii” municipalităţii (fără a explicita cine din executiv) şi a subliniat că actul a avut avizul departamentului juridic al instituţiei.

Pe această speţă, Curtea de Conturi a mai formulat întrebări şi asupra modului în care a fost organizată achiziţia cărbunelui: Primăria a apelat la o formă legală (negociere directă), dar care nu este transparentă.

ZDI a luat legătura şi cu reprezentanţii de comunicare ai Primăriei Iaşi pe tema verificărilor Curţii de Conturi, dar aceştia ne-au solicitat să trimitem o cerere în baza Legii 544/2001 privind accesul la informaţii de interes public. Când vom avea un răspuns de la instituţie, îl vom publica.

O altă curiozitate: banii cheltuiţi pe Esports

Inspectorii Curţii de Conturii au mai solicitat Primăriei informaţii financiare detaliate privind Campionatul Mondial de Esports, ne-au declarat surse din instituţie. Evenimentul s-a desfăşurat la finalul lunii august 2023, dar Primăria nu a prezentat un raport public: nici financiar şi nici unul de impact.

Deocamdată, există foarte puţine informaţii asupra modului în care cei 7,5 milioane euro au fost cheltuiţi de către Clubul Sportiv Municipal Iaşi 2020 – organizatorul evenimentului care a beneficiat de alocarea de la bugetul local.

Nu se cunosc numele tuturor firmelor în conturile cărora au intrat aceste fonduri, nu se cunosc nici măcar momentele în care au fost făcute achiziţiile – aproape toate procedurile au fost netransparente.

Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care surse ZDI spun că sponsorizările şi parteneriatele atrase de organizatori au însemnat circa un milion de euro, astfel că evenimentul a depins de banii alocaţi de la bugetul local.

ZDI are două cereri depuse (una la Primărie şi cealaltă, cu conţinut distinct, la clubul sportiv) în care solicităm transparentizarea cheltuielilor efectuate cu bani publici, dar niciuna dintre aceste instituţii nu ne-a furnizat până acum un răspuns, deşi termenele legale au expirat – ceea ce arată că municipalitatea ieşeană a picat, din nou, testul transparenţei.