A mai fost pe santiere din Qatar, Irak si alte tãri asiatice, însã spune cã aici se simte cel mai bine.Cu turban de culoare neagrã pe cap si mustãti de hipster, cu vârfurile aranjate în sus, indianul atrage privirea oricãrui trecãtor, iar multi opresc pentru a-si face o pozã cu el. Lucreazã, în fiecare zi, pe un buldoexcavator , contribuind la stabilitatea lucrãrii. Spune cã e prima datã când lucreazã într-o tarã din Uniunea Europeanã, iar experienta acumulatã de-a lungul anilor, pe diverse santiere din lume, l-a ajutat sã se integreze rapid. “Înainte sã ajung în România, am lucrat în mai multe tãri din Asia. Doi ani am lucrat în Qatar, trei ani în Irak. Spre desoebire ce oamenii de acolo, românii sunt mult mai primitori, mai de treabã. Ne întelegem foarte bine si cu colegii nostri care sunt de aici, localnici, dar si cu oamenii de prin satele unde avem lucrãri. Munca nu e deosebit de grea, dar vã mãrturisesc cã mi-ar plãcea mai mult România dacã ar fi mai cald (începe sã râdã). E prea frig fatã de temperaturile cu care suntem obisnuiti. Avem însã o bunã perioadã de timp de când am ajuns la Vaslui, iar usor-usor ne-am acomodat si cu temperaturile”.

În ceea ce priveste salariile, angajatii din India spun cã au venituri “multumitoare”, suficient de mari încât sã-si întretinã si rudele de acasã. “Suntem multumiti de cât câstigãm în România, altfel probabil nu mai veneam aici. Eu iau în mânã 700 de dolari pe lunã, colegul meu Tarlochan, în jur de 500 de dolari. Sunt salarii frumoase, având în vedere cã firma pentru care lucrãm ne asigurã mâncarea si cazarea. Astfel, putem face economii si trimite banii acasã. În fiecare lunã trimitem în jur de 2.000 de lei. Sunt bani cu care familiile noastre reusesc sã se descurce. Am vrea, la un moment dat, sã mergem într-un concediu prin România deoarece am auzit cã aveti o tarã foarte frumoasã. Ne-am dori sã vedem muntii, marea, sã vizitãm orase precum Brasov, Cluj sau Timisoara. Deocamdatã suntem familiarizati doar cu judetul Vaslui, pentru cã este foarte mult de muncã. Suntem constienti cã pentru asta am venit în România. Vrem sã ne facem treaba cât mai bine cu putintã si apoi, poate, ne vom bucura si de un mic concediu”, mai spune Mr. Singh.

Din cauza înfãtisãrii, vasluienii îl confundã cu un musulman

Nu de putine ori i s-a întâmplat indianului, ca din cauza aspectului si a turbanului sãu, sã fie confundat de vasluieni cu un musulman. Înfãtisarea mai altfel este datã de religia sa, Mr. Singh fiind un adept al sikhismului. Aceastã religie a apãrut în secolul al XV-lea, care se bazeazã pe convingerile lui Guru Nanak Dev, nãscut în anul 1469, în Punjab. Cuvântul “sikh” înseamnã, literal, unul care învatã, derivat din cuvântul “shishya”, care în limba sanscritã înseamnã “discipol”, “elev” sau “învãtãcel”. În limba punjabã, cuvântul sikh înseamnã si “a învãta”. Adeptii sikhismului, respingând politeismul hindus si intoleranta musulmanã, au devenit o natiune importantã, cu religie proprie. Sikhismul are astãzi în jur de 25 pânã la 27 milioane adepti, dintre care majoritatea locuiesc în India. Se numãrã printre cele mai tinere religii monoteiste din lume. Un sikh este un discipol al Guru Granth Sahib, care reprezintã mai mult decât o carte sfântã, el este pentru sikh un îndrumãtor si învãtãtor vesnic.

Mai mult, pe vremeanoua