anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Mr. Singh, indianul care a lãsat Qatarul pentru Vaslui: “câstig suficient cât sã-mi întretin familia de acasã”

GALERIE
mr singh
  • mr singh
- +

În ultimii ani, tot mai multi muncitori din Asia au venit pe santierele din România, la reabilitarea unor clãdiri sau refacerea unor drumuri. Si la Vaslui, de aproape un an de zile, câtiva zeci de indieni au început sã lucreze, cot la cot cu muncitorii locali, pe santierul Drumului Strategic, care va lega sudul judetului de zona de nord. Mr. Singh, unul dintre indienii veniti sã lucreze la Vaslui, este încântat cã a ajuns sã munceascã într-o tarã europeanã, pentru un salariu din care îsi va putea întretine familia din tara natalã.

 A mai fost pe santiere din Qatar, Irak si alte tãri asiatice, însã spune cã aici se simte cel mai bine.Cu turban de culoare neagrã pe cap si mustãti de hipster, cu vârfurile aranjate în sus, indianul atrage privirea oricãrui trecãtor, iar multi opresc pentru a-si face o pozã cu el. Lucreazã, în fiecare zi, pe un buldoexcavator , contribuind la stabilitatea lucrãrii. Spune cã e prima datã când lucreazã într-o tarã din Uniunea Europeanã, iar experienta acumulatã de-a lungul anilor, pe diverse santiere din lume, l-a ajutat sã se integreze rapid. “Înainte sã ajung în România, am lucrat în mai multe tãri din Asia. Doi ani am lucrat în Qatar, trei ani în Irak. Spre desoebire ce oamenii de acolo, românii sunt mult mai primitori, mai de treabã. Ne întelegem foarte bine si cu colegii nostri care sunt de aici, localnici, dar si cu oamenii de prin satele unde avem lucrãri. Munca nu e deosebit de grea, dar vã mãrturisesc cã mi-ar plãcea mai mult România dacã ar fi mai cald (începe sã râdã). E prea frig fatã de temperaturile cu care suntem obisnuiti. Avem însã o bunã perioadã de timp de când am ajuns la Vaslui, iar usor-usor ne-am acomodat si cu temperaturile”.

În ceea ce priveste salariile, angajatii din India spun cã au venituri “multumitoare”, suficient de mari încât sã-si întretinã si rudele de acasã. “Suntem multumiti de cât câstigãm în România, altfel probabil nu mai veneam aici. Eu iau în mânã 700 de dolari pe lunã, colegul meu Tarlochan, în jur de 500 de dolari. Sunt salarii frumoase, având în vedere cã firma pentru care lucrãm ne asigurã mâncarea si cazarea. Astfel, putem face economii si trimite banii acasã. În fiecare lunã trimitem în jur de 2.000 de lei. Sunt bani cu care familiile noastre reusesc sã se descurce. Am vrea, la un moment dat, sã mergem într-un concediu prin România deoarece am auzit cã aveti o tarã foarte frumoasã. Ne-am dori sã vedem muntii, marea, sã vizitãm orase precum Brasov, Cluj sau Timisoara. Deocamdatã suntem familiarizati doar cu judetul Vaslui, pentru cã este foarte mult de muncã. Suntem constienti cã pentru asta am venit în România. Vrem sã ne facem treaba cât mai bine cu putintã si apoi, poate, ne vom bucura si de un mic concediu”, mai spune Mr. Singh.

Din cauza înfãtisãrii, vasluienii îl confundã cu un musulman

Nu de putine ori i s-a întâmplat indianului, ca din cauza aspectului si a turbanului sãu, sã fie confundat de vasluieni cu un musulman. Înfãtisarea mai altfel este datã de religia sa, Mr. Singh fiind un adept al sikhismului. Aceastã religie a apãrut în secolul al XV-lea, care se bazeazã pe convingerile lui Guru Nanak Dev, nãscut în anul 1469, în Punjab. Cuvântul “sikh” înseamnã, literal, unul care învatã, derivat din cuvântul “shishya”, care în limba sanscritã înseamnã “discipol”, “elev” sau “învãtãcel”. În limba punjabã, cuvântul sikh înseamnã si “a învãta”. Adeptii sikhismului, respingând politeismul hindus si intoleranta musulmanã, au devenit o natiune importantã, cu religie proprie. Sikhismul are astãzi în jur de 25 pânã la 27 milioane adepti, dintre care majoritatea locuiesc în India. Se numãrã printre cele mai tinere religii monoteiste din lume. Un sikh este un discipol al Guru Granth Sahib, care reprezintã mai mult decât o carte sfântã, el este pentru sikh un îndrumãtor si învãtãtor vesnic.

Mai mult, pe vremeanoua

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X