O escrocherie de mari proporții. 300 de ieșeni înșelați cu zeci de mii de euro

Magistraţii celei mai importante instanţe ieşene au pe masă dosarul uneia dintre cele mai bine organizate bande de escroci prin metoda „Accidentul”. Banda a fost pusă pe picioare din spatele gratiilor de Tiberius Nagy, un deţinut cu 12 ani de „experienţă” în acest tip de escrocherie. Împreună cu Ionel Cojocaru, Nagy dădea telefoane potenţialelor victime. În gaşcă a fost cooptat şi un „vieţaş”, Constantin Stârpu. Colecţionar de pedepse pentru infracţiuni cu violenţă, acesta fusese condamnat în 2014 la închisoare pe viaţă pentru uciderea unui coleg de celulă cu un cuţit improvizat dintr-o coadă de lingură. Ce ar mai fi avut de pierdut? Principalul rol al acestuia era de coordonare a echipei de curieri aflaţi în libertate. Escrocilor nu le-au căzut victime doar vârstnici neajutoraţi, ci şi tineri, ba chiar şi un inspector vamal. Acesta n-a avut nicio reţinere să pună în plic 10.000 de lei pentru a-l mitui pe „procurorul” ce-i putea scăpa fiul de puşcărie.

Escrocii au avut o lună la dispoziţie pentru a acţiona, până să intre pe fir procurorii. Aceştia au instrumentat dosarul într-un timp record. În două luni, rechizitoriul era înaintat deja judecătorilor. „În 2018 a fost o adevărată epidemie de escrocherii prin metoda «Accidentul». Au fost înregistrate peste 300 de plângeri şi s-a lucrat într-un ritm infernal. Escrocii vorbeau la telefon şi 20 de ore pe zi. Nu e uşor pentru procurorul de caz să selecteze din noianul de discuţii banale pe cele care au relevanţă pentru un caz sau altul”, a spus prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătorie, Dragoş Bordianu.

Victimele erau sunate numai pe telefonul fix

Metoda de lucru a escrocilor era standard, dar perfecţionată în timp până la detaliu. Colegi de celulă, Nagy, Cojocaru şi Stârpu acţionau împreună. Folosind un telefon mobil introdus ilegal în Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Copou, Nagy şi Cojocaru sunau posibilele victime, exclusiv pe fix. În acest mod, erau siguri că victima este din Iaşi şi că, cel mai probabil, este în vârstă. Se prezentau ca medici sau ca prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunal, în funcţie de scenariul ales: fiul victimei fie avusese un accident, fie comisese unul. Dacă era cazul, în sceneta improvizată îşi făcea apariţia şi vocea lui Stârpu, imitându-l pe fiul victimei. Odată căzută în plasă, victima era ţinută în telefon, dându-i-se diverse detalii sau dictându-i-se vreo „declaraţie”, pentru a nu avea timp să se dezmeticească, până când tranzacţia era pusă la punct. În paralel, Stârpu apela o persoană din afara închisorii, pe care o trimitea după bani. Tranzacţia se perfecta doar dacă victima era dispusă să dea sume serioase. Escrocii îşi permiteau luxul de a renunţa la câte o victimă, dacă aceasta nu dispunea de suficienţi bani ca să merite efortul deplasării.

4.300 de euro dintr-o singură lovitură

Prima victimă a fost un bătrân de 84 de ani. Pe 24 septembrie, acesta a fost sunat de „fiul” care tocmai fusese victima unui accident rutier, având ambele picioare şi coloana vertebrală fracturate. „Medicul” Nagy i-a spus bătrânului că este necesar transportul accidentatului la Bucureşti şi i-a cerut 13.500 de lei. Bătrânul a pregătit 10.000 de lei şi 1.000 de euro pe care i-a dat lui Cătălin Georgian Dan, trimis de Stârpu la adresa victimei. O altă victimă a fost păcălită pe 20 octombrie prin acelaşi scenariu, doar că victima era acum „soţul”, nu „fiul”. Femeia a strâns din casă 980 de euro şi 600 de lei, a mai pus în plic un lanţ, o brăţară şi un inel din aur şi a lăsat totul în cutia poştală. Plicul a fost ridicat de complicii Laura şi Vasile Drăgan.

În aceeaşi zi, L.B. se afla acasă, împreună cu fiica sa de 7 ani. Un „poliţist” i-a comunicat că soţul său a fost grav accidentat şi e nevoie de bani. Pe fir a intrat apoi un „medic”, care i-a spus că trebuie să plătească 10.000 de euro pentru o tijă din titan. Apoi, în convorbire a intervenit chiar „soţul”, care i-a implorat ajutorul. Speriată, femeia de 48 de ani a pus într-un plic 4.300 de euro şi 600 de lei, pe care i-a pus în cutia poştală. Imediat, în scara bloculuia intrat un tânăr, Vasile Drăgan, care a deschis cutia, a luat banii şi a plecat. După doar 5 minute, soţul lui L.B. s-a întors acasă. Se intersectase chiar, pe drum, cu Drăgan şi cu sora acestuia.

Înainte de a plăti banii, a fost sunată chiar de fiul său

Pe 18 octombrie 2018, Ş.M., în vârstă de 88 de ani, a fost sunată de Tiberius Nagy, „fiul” său, care tocmai comisese un accident mortal. Telefonul a fost preluat apoi de Cojocaru, „prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunal”, care i-a dat indicaţii cu privire la remiterea sumei de 30.000 de lei contra emiterii unui certificat medico-legal fals. Soţia bătrânului s-a îndreptat spre Parchet pentru a preda banii. Pe drum însă, femeia a fost sunată chiar de fiul său, iar înşelăciunea a rămas la stadiul de tentativă.

Pe 20 octombrie, în plasa escrocilor a căzut şi L.B., inspector la punctul vamal Cristeşti. Acesta a luat din casă 10.000 de lei şi a venit la Iaşi, la o terasă din Nicolina, pentru a se întâlni cu „prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunal”. A avut noroc. Prin zonă se afla întâmplător o patrulă a poliţiei, iar escrocii au fost circumspecţi, preferând să nu rişte, aşa că nu au mai venit. Prezenţa poliţiştilor a dus la eşuarea şi a unei alte tentative de înşelăciune, căreia era să-i cadă victimă M.I.V., în vârstă de 85 de ani. Bătrâna pregătise 22.500 de lei pentru a-i preda aceluiaşi prim-procuror. A ieşit în scara blocului, dar escrocii au ezitat câteva minute, din cauza prezenţei în zonă a poliţiştilor. Exact atunci şi-a făcut apariţia un alt fiu al femeii, care şi-a dat seama ce se întâmplă.

Escrocheria dădea şi rateuri

O potenţială victimă a avut noroc. Femeia, în vârstă de 48 de ani, fusese sunată de un „coleg” al soţului său, care i-a spus că acesta provocase un accident rutier. Era nevoie de 15.000 de euro ca acesta să nu fie reţinut, dar femeia nu avea în casă decât 4.000 de lei. Era prea puţin, aşa că Ionel Cojocaru a închis telefonul. Pentru escroci, timpul înseamnă bani şi nu-şi puteau permite să-l risipească pentru atât de puţin. O altă posibilă victimă a fost salvată de faptul că nu era singură. Femeii în vârstă de 75 de ani i s-a spus că fiul său accidentase mortal un pieton pe zebră şi i s-au cerut 30.000 de lei. Norocul a fost că soţul, grav bolnav şi aflat la domiciliu, şi-a sunat fiul pe când femeia era ţinută de escroc în telefon, aflând că nu s-a întâmplat nimic. Alţii au avut prezenţă de spirit.

O femeie de 77 de ani a închis sec telefonul atunci când „nepotul” i-a comunicat că se află la poliţie din cauza unui accident. Îşi dăduse seama că vorbeşte de fapt cu un escroc. O alta, de 73 de ani, sunată de „fiu”, l-a întrebat pe acesta cum o cheamă. Evident, escrocul nu avea de unde să ştie, aşa că tentativa de înşelăciune a eşuat. O altă femeie de 77 de ani a fost convinsă să-şi scoată de la bancă toate economiile. Şi-a pregătit plicul pentru a-l da trimisului „medicului”. Doar că Laura Drăgan, complicea care trebuia să ridice banii şi-a trimis fratele. Victimei i s-a părut ciudat ca trimisul medicului să fie un puştan de vreo 16 ani şi nu i-a mai dat banii.

Cum a căzut „afacerea”

Escrocii ar fi putut fi prinşi pe 22 octombrie. O femeie a fost sunată de „fiul” său, care provocase chipurile un accident rutier, cerându-i-se 20.000 de lei. Avea în casă doar 10.000 de lei, bani pe care i-a şi pregătit. Şi-a dat însă seama că e vorba de o escrocherie şi a sunat la 112. Poliţiştii s-au prezentat la faţa locului, unde au observat-o pe Petronela Maftei, o mai veche „cunoştinţă” a lor. Şi ea i-a recunoscut, aşa că s-a urcat într-un taxi şi a plecat imediat, fără a se mai apropia.

Ultimele două lovituri ale escrocilor au fost şi cele mai rentabile. Una dintre victime a fost o bătrână de 87 de ani, care locuieşte pe bulevardul Ştefan cel Mare. Pe 28 octombrie 2018, în jurul orei 23.00, i s-a servit acelaşi scenariu, al fiului care provoacă un accident. Avea doar 4.200 de lei în casă, pe care i-a şi predat, 20 de minute mai târziu, lui Vasile Drăgan. A doua zi, bătrâna urma să mai scoată din bancă 20.000 de lei şi să-i predea „procurorului”. Dimineaţă, femeia a pus într-o pungă 22.000 de lei şi a aşteptat. Drăgan trebuia să vină din nou, dar i s-a făcut frică şi a refuzat să mai intre în bloc, mai ales că văzuse în zonă şi poliţişti. De după gratii, a intervenit de urgenţă Stârpu, care a apelat la „rezerve”. A schimbat locul întâlnirii, dar şi curierul. A trimis-o pe Mihaela Sîntion să o aştepte pe bătrână în chiar curtea Mitropoliei. Sîntion era necunoscută poliţiştilor, nemaifiind implicată în fapte penale. Tranzacţia s-a perfectat fără probleme.

În seara zilei de 31 octombrie, escrocii au înşelat ultima victimă, o bătrână de 88 de ani, aflată în scaunul cu rotile. Lui L.D. i s-au cerut bani pentru ca fiul său să nu fie arestat. De la etajul întâi al blocului în care locuieşte, femeia a aruncat pe geam un plic cu 3.500 de lei, din cei 5.000 ceruţi. Escrocii au revenit cu un telefon, dându-şi seama că femeia mai are bani în casă. Până la urmă, sărmana bătrână a mai aruncat pe geam o sacoşă ce conţinea o casetă cu bijuterii, două ceasuri, o monedă veche, un plic cu 6.100 de euro şi un altul cu 7.100 de lei. În faţa blocului aşteptau Georgian Dan şi Laura Drăgan. Puţin mai departe se aflau însă şi poliţiştii. Aceştia au reuşit să o prindă pe Drăgan. Complicele ei a reuşit să fugă cu o maşină, dar activitatea bandei era practic compromisă.

„Capii” au ajuns la pedepse de peste 15 ani

Pe 27 decembrie 2018, dosarul a fost înaintat de procurori Judecătoriei, cei trei deţinuţi şi cinci complici din exterior fiind acuzaţi de înşelăciune în formă continuată. Cea mai grea pedeapsă a primit-o Tiberius Nagy. Magistraţii Judecătoriei au considerat că cei „12 ani de experienţă” cu care se lăuda merită răsplătiţi cu încă 12 ani şi 7 luni de închisoare, la care se vor adăuga 1.064 de zile rămase neexecutate dintr-o condamnare anterioară. Ionel Cojocaru a fost condamnat la 7 ani şi 2 luni de închisoare, plus 3.401 zile rămase. Constantin Stârpu urma să fie condamnat la 5 ani de închisoare. Cum el este însă încarcerat deja pe viaţă, îşi va continua ispăşirea acestei pedepse.

În vârstă de doar 16 ani la data comiterii faptei, în sarcina lui Vasile Drăgan i s-a stabilit doar măsura neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni, ca şi Petronela Maftei, în vârstă pe atunci de 17 ani. Vasile Drăgan a fost însă între timp condamnat într-un alt proces la 2 ani de închisoare cu executare pentru tâlhărie. Şi sora sa a scăpat relativ ieftin, Laura Drăgan fiind condamnată la 2 ani, 4 luni şi 20 de zile de închisoare, dar cu suspendare. Cătălin Dan participase direct doar la o singură faptă, evitând o implicare mai puternică în activitatea bandei. Dimpotrivă, îşi găsise un loc de muncă şi încerca să ducă o viaţă cinstită. El s-a ales totuşi cu un an de închisoare. Aflată la prima faptă penală şi implicată într-o singură operaţiune, Mihaela Sîntion a fost condamnată la 9 luni de închisoare cu suspendare. Sentinţa Judecătoriei a fost contestată de Nagy, procesul urmând să se reia pe 19 ianuarie, în faţa Curţii de Apel. Până atunci, s-ar putea pronunţa sentinţa într-un alt proces, de aceeaşi natură, aflat pe rolul Judecătoriei şi în care Nagy este tot inculpat.

Telefoanele din spatele gratiilor

Activitatea bandei de escroci ar fi fost imposibilă dacă aceştia nu ar fi dispus de telefoane mobile şi cartele chiar în spatele gratiilor. Problema a reprezentat de-a lungul timpului tema a numeroase discuţii între procurori şi conducerea Penitenciarului. „Discutăm de un penitenciar de maximă siguranţă şi de deţinuţi care se află în regim închis, nu semideschis sau deschis. Vă daţi seama că se ridică semne legitime de întrebare”, a spus prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătorie, Dragoş Bordianu. Teoretic, introducerea unui telefon în penitenciar este imposibilă. Cei care vor să viziteze un deţinut trec printr-o poartă magnetică similară celei de la Aeroport. Discuţiile „faţă în faţă” cu deţinuţii se desfăşoară prin intermediul unui aparat telefonic, vizitatorul fiind despărţit de cel închis printr-un geam.

Camera în care se desfăşoară convorbirile este permanent supravegheată de gardieni. Totuşi, telefoane sunt introduse permanent în penitenciar, fiind produse „de lux”. Preţul unui banal Nokia vechi poate ajunge şi la 10.000 de lei pe piaţa neagră a închisorii. „Telefoanele se introduc greu prin pachetele date deţinuţilor, tocmai pentru că se fac controale. Există însă şi alte metode. De exemplu, se aruncă peste gard, noaptea, şi sunt «pescuite» de deţinuţi cu diverse instrumente improvizate. În pachetele de alimente se introduc cartelele, care sunt mult mai uşor de camuflat, iar aici imaginaţia nu are limite. Am întâlnit cazuri de calupuri de 10-50 de cartele, învelite în bandă adezivă şi introduse în geluri de duş sau chiar în conserve alimentare. Pe dinafară, conserva e sigilată, în interior e plină de cartele”, a spus Bordianu.

Singura problemă reală a deţinuţilor este reprezentată de gardienii care patrulează prin închisoare. Unii preferă să aibă însă o tură liniştită şi „nu aud” că în celule se vorbeşte la telefon 20 de ore din 24. (A.Z.)