La Iaşi este vorba de Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Copou, instituţia de formare a învăţătorilor şi educatorilor cea mai veche de acest tip din principatele Moldovei şi Ţării Româneşti.

Dincolo de drama multor cadre de aici, sau a actualilor elevi, sunt invocate normative europene care cer studii superioare celor ce predau la clasele primare. Ce spun însă specialiştii ieşeni?

Legile Educaţiei au fost lăsate în proiect de fostul ministru Sorin Câmpeanu, iar acum sunt repuse în dezbatere de actualul Ministru al Educaţiei, Ligia Deca.

Publicarea informaţiei că specializarea educator-învăţător dispare din oferta liceelor pedagogice a stârnit multe nemulţumiri atât în rândul profesorilor, cât şi în rândul elevilor şi părinţilor. În oferta liceelor pedagogice ar urma să rămână doar specializările de educator-puericultor (absolvenţii pot fi încadraţi doar în creşe) şi instructor de educaţie extraşcolară.

Va fi lipsă de personal calificat

„Viziunea decidenţilor în politici educaţionale este una limitată, din punctul meu de vedere, întrucât această limitare a formării învăţătorilor doar prin intermediul studiilor de licenţă aduce disfuncţionalităţi majore asupra pieţii muncii”, spune prof.dr. Genoveva Farcaş, fost inspector şcolar general al ISJ Iaşi, dar şi profesor în cadrul Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu”.

Deja s-a constat o criză majoră de personal didactic calificat pentru elevii de şcoală primară şi preşcolară, iar în noile condiţii, „absolvenţii universităţilor pentru învăţământul primar şi preprimar nu vor putea acoperi toate catedrele libere”, adaugă ea.

De ce ar trebui să existe specializarea învăţător-educator?

Reprezentanţii colegiilor pedagogice au identificat multiple argumente pentru continuitatea specializării educator-învăţător.

„Nu mă raportez paseistic către trecutul, într-adevăr, deosebit al învăţământului pedagogic preuniversitar, însă nu putem să nu observăm faptul că toate şcolile normale din ţara noastră au o tradiţie cunoscută şi recunoscută de multe secole. Să ne raportăm la faptul că şcolile de învăţământ au existat înaintea primei universităţi din ţară. Faptul că ne dorim să construim alte sisteme de formare a cadrelor didactice nu este un lucru disfuncţional, ci, dimpotrivă, poate adăuga valoare pregătirea prin universitate pe fundamentul unei formări temeinice în şcolile pedagogice. Cu alte cuvinte, modernitatea se poate construi şi se poate hrăni din tradiţie, această tradiţie care trebuie respectată şi valorificată”, explică prof. Farcaş.

„Cred că prin dispariţia acestei specializări, liceele pedagogice pierd din atractivitate, ceea ce ar diminua rolul formării pedagogice de primă instanţă la o vârstă propice, care, desigur, poate fi continuată sau aprofundată la nivel de licenţă. O voi spune deschis: cei mai buni profesori pentru preprimar şi primar sunt cei care au beneficiat şi de o formare iniţială prin şcolile normale. Desigur, această pregătire, mai ales pe linie metodică şi practică, constituie un avantaj care nu poate fi substituit prin formările anterioare. E precum în informatică: un absolvent de licenţă sau master în informatică are alte atuuri dacă are la bază şi un liceu de informatică. Ştiu că sunt chestiuni legate de standardele ocupaţionale europene, dar, legislativ vorbind, poate s-ar fi găsit o cale de ocupare tranzientă, de către un absolvent de liceu pedagogic, a unui post de educatoare sau învăţător, cu perspectiva continuării acestei formări la nivel universitar”, spune prof.univ.dr. Constantin Cucoş, fost şef al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universităţii „Cuza”, specialist pedagog recunoscut la nivel naţional.

În ceea ce priveşte Colegiul Pedagogic Iaşi, procentul de inserţie a abolvenţilor pe piaţa muncii creşte semnificativ de la un an la altul. În plus, există statistici care arată că elevii care vin din mediul rural şi ajung absolvenţi ai liceului pedagogic se întorc în satele şi comunele lor, unde sunt cadre didactice preţuite de comunitatea locală.

„Elevii noştri îşi continuă formarea. Ei nu se opresc aici. Chiar dacă obţin calificare de învăţător sau educatoare, ei îşi continuă formarea prin studii universitare. Peste 95% dintre absolvenţii noştri, statistic vorbind, urmează studii universitare în specialitate sau în alte domenii”, menţionează fosta şefă a ISJ.

Care sunt reproşurile?

În general, liceelor pedagogice li se reproşează faptul că vârsta de debut în formarea aceasta profesională – 14-15 ani, în clasa a IX-a – este una prea timpurie pentru formarea competenţelor profesionale.

Cele două specializări rămase – educator-puericultor şi instructor pentru activităţi extraşcolare – sunt neatractive pe piaţa muncii, gradul de absorbţie al acestora fiind unul foarte scăzut.

„Avem şi noi, la Iaşi, absolvenţi ai claselor de educator-pueticultor, dar, potrivit statisticilor, doar câţiva au fost angajaţi în creşe particulare. Aşadar, dispare o tradiţie cunoscută, care confirmă o bună calitate a absolvenţilor noştri din specializarea învăţător-educatoare, cu un grad de absorbţie ridicat pentru această categorie de absolvenţi şi o oportunitate de dezvoltare armonioasă a aptitudinilor profesionale începând de la vârsta adolescenţei”, spune profesoara de la Colegiul Pedagogic.

Au mai fost patru încercări de desfiinţare a specializărilor pedagogice în ultimii 20 de ani, iar această instabilitate legislativă nu este una sănătoasă pentru sistemul de învăţământ şi, mai ales, pentru formarea profesorilor. „Instabilitatea aceasta legislativă, că există o specializare, că este scoasă o altă specializare, afectează în mod grav, la nivelul opiniei publice, imaginea dascălului, a instituţiei care îl formează şi îl dezvoltă”, adaugă aceasta.

Conferinţa naţională pentru liceele pedagogice

În perioada 27-28 ianuarie, la Timişoara, are loc Conferinţa naţională „Locul şi rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice şi în dezvoltarea educaţiei timpurii în România”.

Participă reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Parlamentului României, universităţilor reprezentative şi ISJ Timiş, dar şi experţi în educaţie şi reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi.

Vor fi prezenţi directori şi reprezentanţi ai profesorilor din 47 de licee şi colegii pedagogice, membre ale Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor pedagogice din România (ANCLP), profesori ai Universităţii de Vest din Timişoara, dar şi experţi ai Centrului pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională „Step by Step” Bucureşti. Prof.dr. Genoveva Farcaş este prezentă la conferinţă.

Noi propuneri pentru păstrarea specializării

„Propunem ca parcursul de formare profesională a unui învăţător şi a unui educator să rămână colegiul pedagogic, care poate fi urmat de facultatea de profil. Avem şi câteva soluţii pe care le gândim: ne dorim ca cel care finalizează liceul pedagogic cu specializarea de învăţător să devină titular al sistemului de învăţământ doar la finalizarea studiilor universitare, într-un termen de până la 7 ani. Vreau să menţionez că nu suntem într-un sistem concurenţial cu universităţile de profil ci, dimpotrivă, într-o complementaritate firească. Cu cât elevii noştri sunt mai bine pregătiţi în liceele pedagogice, cu atât şi calitatea profesorilor pentru învăţământul primar şi preprimar va fi una superioară, calitate care, desigur, este desăvârşită prin studiile universitare, aşa cum majoritatea elevilor noştri le demonstrează”, menţionează fosta şefă a ISJ.