O pensionară, paravan într-o afacere de milioane cu apartamente de lux în Copou. Proces cu Fiscul

Marta Negurici, mama celor doi fraţi care au realizat ansamblul, a cerut Fiscului returnarea a 825.000 de lei, sumă despre care susţine că i-ar fi fost reţinută în plus faţă de impozitele datorate.

Cum Fiscul nu a dat niciun răspuns la cererea Martei Negurici de a i se înapoia banii, aceasta s-a adresat instanţei. Acum şase luni, Curtea de Apel îi dădea dreptate lui Cristian Negurici într-un proces contra municipalităţii, cu o miză de 50.000 de euro.

În perioada 2014-2015, Marta Negurici a vândut mai multe apartamente în complexul din Copou, ca persoană fizică. În acest mod, ea a beneficiat de un tratament fiscal mai favorabil, impozitele plătite în cazul transferului de proprietate între persoane fizice fiind mult mai reduse. Practic, ea a plătit doar un impozit pe venit de 2-3%.

În 2017 însă, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bacău au considerat că activitatea imobiliară a Martei Negurici depăşeşte cadrul simplelor tranzacţii între persoane fizice, încadrând banii încasaţi de aceasta din vânzarea apartamentelor din Copou la venituri din activităţi independente, supuse unui regim de impozitare mai sever.

Ca urmare, s-a stabilit în sarcina Martei Negurici obligaţia la plata unei sume de 308.000 de lei cu titlu de impozit pe venit, 106.000 de lei drept contribuţii la sistemul de asigurări sociale şi încă 8.400 de lei drept TVA. Contestaţia depusă de Negurici a fost respinsă de Fisc, iar Tribunalul a confirmat decizia. În 2018, cu ocazia unor modificări legislative, Negurici a revenit, solicitând restituirea banilor.

Din nou, Fiscul a refuzat, iar Tribunalul şi Curtea de Apel au respins acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantă. În continuare, pentru anii următori, Fiscul i-a aplicat Martei Negurici acelaşi tratament fiscal privitor la tranzacţiile imobiliare ca persoanelor juridice.

Anul trecut, conflictul a reînceput. Marta Negurici s-a adresat Fiscului cu solicitarea de a i se returna suma totală de 824.858 de lei, reprezentând impozit pe transferul dreptului de proprietate, bani ce fuseseră reţinuţi direct la sursă de către notarii care au validat tranzacţiile.

Ea a invocat faptul că fusese impozitată practic de două ori pentru aceleaşi tranzacţii. Din nou, s-a lovit de un refuz.

"Pentru a opera o restituire, este obligatoriu ca tranzacţiile care au generat venitul şi implicit impozitul să fie desfiinţate. Or, în cazul de faţă, nu se poate susţine faptul că odată cu reconsiderarea activităţii ca activitate independentă a intervenit şi desfiinţarea tranzacţiilor şi, pe cale de consecinţă, să ia naştere dreptul la restituirea sumelor achitate ca impozit", au argumentat reprezentanţii Fiscului.

Disputa fiscală a ajuns din nou în instanţă, în faţa magistraţilor Tribunalului. Aceştia şi-au însuşit argumentaţia Fiscului, arătând că banii reţinuţi la notar nu reprezintă decât o plată anticipată în contul impozitului datorat bugetului de stat, deci nu se poate vorbi de o dublă impozitare.

"Constituie plată anticipată impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, reţinut contribuabilului de către notarul public în contul impozitului pe venitul din activităţi independente datorat de contribuabil ca urmare a reconsiderării tranzacţiei sale. Impozitul pe venitul din activităţi independente stabilit prin decizia de impunere se regularizează cu impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, reţinut de către notarul public. Constatând corectă aprecierea că reclamanta nu se încadrează în procedura de restituire sau de anulare a obligaţiilor fiscale, instanţa va respinge acţiunea ca neîntemeiată", au conchis judecătorii.

Cazul a intrat marţi pe rolul Curţii de Apel, aceasta urmând să stabilească data judecării dosarului.