Pe 11 ianuarie, poluarea în Iași a ajuns la cele mai înalte cote: și de 10 ori limita admisă. Ce legătură este cu „urgia albă”

Condițiile de iarnă accentuată duc la creșterea concentrațiilor de particule în suspensie PM10 și PM2,5 rezultate din sursele de poluare existente în mun. Iași și împrejurimi: arderi de combustibili în centralele termice din locuințele populației, ale operatorilor economici și instituțiilor din mun. Iași, producerea de căldură și apă caldă în sistem centralizat, traficul rutier îngreunat de căderile mari de zăpadă de la începutul săptămânii, activitățile industriale, incendii locale, arderea deșeurilor etc, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Agenției pentru protecția Mediului Iași.

“Pe fondul temperaturilor foarte scăzute, a inversiunii termice și a calmului atmosferic, în perioada 07.01 – 11.01.2024, Agenția pentru Protecţia Mediului (APM) Iași constată prin intermediul rețelei automate de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Iași o creștere importantă a concentrațiilor de particule în suspensie din aer (PM10 și PM2,5). Indicele de calitate a aerului a evoluat spre “Extrem de Rău”, iar situația se poate menține și în perioada următoare având în vedere prognoza meteo în vigoare a Administrației Naționale de Meteorologie”, a transmis printr-un comunicat Agenția pentru protecția Mediului Iași.

Depășirile valorilor limită s-au înregistrat în stațiile de monitorizare a calității aerului din Podu de Piatră, Decebal-Cantemir și Tomești. Valorile maxime de poluare s-au înregistrat în noaptea de 10 – 11 ianuarie, când măsurătorile au relevat valori de patru ori mai mari decât limita admisă pentru PM10 și de până la zece ori mai mari decât limita maximă admisă la PM2,5.

PM10 și PM2,5 sunt particule în suspensie rezultate din sursele de poluare existente în municipiul Iași și împrejurimi sau, după explică pe pagina de internet, Agenția pentru Protecția Mediului, sunt “un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid” provenite din sistemul de încălzire a populației, de la centralele termoelectrice și activitatea industrială. În plus, “traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora, cât și datorită arderilor incomplete”.

În ce privește efectele asupra sănătăţii populaţiei, “dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări”, explică specialiștii APM. Iar cei mai afectați sunt copiii, vârstnicii şi astmaticii, precum și persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii.

Mai mult, se detaliază pe pagina APM, “copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”.

Calmul atmosferic (viteza vântului sub 0.5 m/s), a dus la creșterea concentrațiilor de particule PM10/PM2,5 măsurate automat în stațiile de monitorizare din județ (vântul ar fi dispersat particulele periculoase pe care le inhalăm în orașe poluate precum Iașul).

“La noi în județ, ca și în România, creșterile de concentraţie se datorează în primul rând arderilor din gospodării, apoi traficului și arderilor industriale”, a explicat Florin Poenaru, înlocuitor al șefului Serviciului Monitorizare din cadrul Agenției de Protecția Mediului Iași.

După ce gerul s-a mai înmuiat, a început să scadă ușor și nivelul de poluare, dar nu atât încât să le permită ieșenilor să-și încarce plămânii cu aer proaspăt. “Urgia albă” a fost înlocuită de “teroarea neagră” – munți de zăpadă înnegrită de mizeria de pe străzi sunt acum înșirați de-a lungul arterelor principale din oraș. “Au urmat zile în care calitatea aerului a fost de la Foarte Rău la Rău”, a spus Florin Poenaru: “Pe zăpadă a devenit vizibil acel praf pe care altfel nu îl vedem”. Dar îl inhalăm zilnic.

Deși subliniază că principala sursă de poluare în municipiul Iași provine de la arderile din gospodării, produse de centralele utilizate în locuințe pentru încălzire sau pentru gătit, specialistul în monitorizarea calității aerului admite că și aglomerările de trafic cauzate de părinții care își duc copiii la școală cu mașina ne otrăvesc: „Se observă variații diurne, dimineața și la prânz, când se întorc copiii de la școală. Sunt niveluri de poluare mai mici când sunt vacanțele școlare și vara”.

Cum ne putem proteja? În primul rând, informează APM, “datele de calitate a aerului obținute în stațiile automate de monitorizare a calității aerului pot fi consultate în timp real accesând site-ul www.calitateaer.ro”. Iar pentru zile ca cele din perioada 7 – 11 ianuarie, când valorile particulelor poluante au depășit cu mult normalul (vezi graficele furnizate de APM), recomandarea specialiștilor este să recurgem la metoda chinezească: să purtăm mască împotriva poluării. Sau să utilizăm fularele conștienți că ne pot proteja căile respiratorii nu doar de aerul rece, dar și de particulele poluante.